Niciodată până acum Germania nu a cunoscut o lună iunie la fel de fierbinte. Dincolo de disconfortul creat oamenilor și de efectele asupra naturii, canicula afectează și afacerile.
Un birou lângă fereastră, într-o clădire orientată spre sud, oferă un avantaj plăcut în anotimpul rece și întunecat, când soarele și căldura sunt marfă rară. Vara însă, fără strop de umbră și fără instalație de climatizare, astfel de locuri de muncă devin greu de suportat. Germania nu scapă nici ea de fenomenele meteorologice extreme și are de înfruntat, tot mai des, perioade de caniculă mai lungi, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius.
De remarcat este însă că răcirea eficientă este mai degrabă rară în Germania. În timp ce în Statele Unite aerul condiționat face practic parte din dotarea de bază a unei locuințe, în Germania astfel de aparate sunt montate în doar șase la sută dintre gospodării. În schimb, jumătate dintre clădirile de birouri și administrative dispun între timp de sisteme de răcire.
Izolație termică, nu protecție împotriva căldurii
„În țările nordice, cu iernile lor severe, clădirile au fost concepute mai degrabă pentru a menține pe cât posibil căldura”, explică economista Katharina Utermöhl, cercetătoare în domeniul economiei politice la grupul de asigurări Allianz. Ea este coautoarea unui studiu dedicat efectelor caniculei asupra economiei germane.
Documentul avertizează asupra costurilor uriașe provocate de scăderea productivității și de creșterea cheltuielilor cu energia. Căldura extremă nu mai este de mult un fenomen meteorologic de scurtă durată, ci a devenit un șoc structural pentru economie.
Temperaturile de peste 30 de grade sunt o încercare serioaseă pentru organismul uman, mai ales pentru cei neobișnuiți cu arșița. Capacitatea de concentrare scade, transpirația se intensifică, iar inima și sistemul circulator funcționează mai intens.
„De la 30 de grade în sus, productivitatea scade cu trei procente pentru fiecare grad suplimentar, iar costurile cu energia cresc cu 1,2 procente pe grad”, spune Utermöhl într-un interviu acordat DW. Oamenii lucrează mai încet, greșelile se înmulțesc, iar utilajele se supraîncălzesc. Acolo unde se recurge la răcire este nevoie de mai mult curent electric. Or, acesta este scump în Germania.
Mai mulți bolnavi și randament economic mai mic
Căldura îi afectează cel mai sever pe cei care lucrează în aer liber, respectiv pe șantiere, în agricultură sau în serviciile de curierat. În astfel de cazuri, canicula devine un risc direct pentru sănătate.
Potrivit Ministerului Federal al Muncii, în zilele cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius, numărul concediilor medicale crește cu aproximativ 3,5 procente. În timpul valurilor de căldură prelungite, această creștere poate ajunge la șase procente. Acest lucru aceasta înseamnă, inevitabil, diminuarea productivității.
Studiul Allianz estimează că, între 2026 și 2030, pierderile economice ale Germaniei s-ar putea ridica la aproximativ 120 de miliarde de euro, iar produsul intern brut ar putea suferi un minus de până la trei procente.
De asemenea, randamentele mai scăzute ar putea reduce disponibilitatea companiilor de a investi, afectând productivitatea viitoare și competitivitatea economiei germane, se arată în studiu.
Cea mai fierbinte lună iunie de la începutul măsurătorilor meteorologice
În ceea ce privește posibilele daune economice cauzate de schimbările climatice, Germania se situează la mijlocul clasamentului. Franța, Italia și Spania sunt încă de pe acum lovite mai puternic, în timp ce țările nordice mai beneficiază, deocamdată, de pe urma iernilor mai blânde, deoarece cheltuie mai puțin pentru încălzire.
Potrivit Serviciului Meteorologic German, între 1961 și 1990, Germania a avut în medie 4,2 zile pe an cu temperaturi de cel puțin 30 de grade Celsius. Între 1991 și 2020, media a urcat la 8,9 zile, iar în prezent se situează între 18 și 20 de zile anual. Mai multe în sudul țării, mai puține în nord. Actualul val de caniculă se anunță a fi cel mai lung înregistrat vreodată într-o lună iunie, de la începutul măsurătorilor meteorologice.
Nepregătiți pentru canicula de lungă durată
„Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar prețul îl plătim în vieți omenești”, susține Hans Henri Kluge, directorul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății. Peste 200.000 de persoane din Europa ar fi murit, în ultimii patru ani, din cauza efectelor căldurii, a explicat el la Berlin.
Economia nu este suficient pregătită pentru presiunea tot mai mare a caniculei, spune reprezentanta Allianz, Katharina Utermöhl. „Desigur, companiile observă deja că aceste temperaturi ridicate le afectează veniturile și costurile”. Reacțiile rămân însă unele de moment. Printre măsurile luate se numără, de pildă, munca de acasă pentru angajați sau pentru părinții ai căror copii termină mai devreme programul școlar din cauza căldurii.
Cât de cald poate fi într-un spațiu de lucru?
Germania nu are, deocamdată, o lege distinctă privind canicula la locul de muncă, iar angajații nu beneficiază, în general, de un drept automat la „liber pe căldură”.
Relevantă este ordonanța privind locurile de muncă. Aceasta prevede că, de la o temperatură interioară de 26 de grade Celsius, angajatorii trebuie să analizeze măsuri de reducere a stresului termic. De la 30 de grade, devin necesare măsuri de protecție, precum punerea la dispoziție a băuturilor sau adaptarea programului de lucru. La temperaturi de peste 35 de grade, un spațiu de lucru este considerat, în principiu, neadecvat.
Die Linke, stânga radicală, formațiune aflată în opoziție, cere măsuri mai stricte de protecție împotriva caniculei, reglementate prin lege. În spațiile interioare ar trebui oferite băuturi, protecție solară, ventilatoare și mai multe pauze, iar cei care lucrează în aer liber să beneficieze de o indemnizație pentru reducerea temporară a programului de lucru din cauza condițiilor climatice extreme, spun reprezentanții partidului.
Protecția împotriva caniculei, parte a managementului de risc
Katharina Utermöhl pledează, înainte de toate, pentru o gândire pe termen lung și acțiune preventivă. „Germania trebuie să înceteze să se raporteze la căldură ca la o chestiune de vară. Canicula este o sarcină permanentă de politică economică”.
Modul în care firmele tratează căldura trebuie integrat în întreaga lor strategie, de la analiza lanțurilor de aprovizionare și gestionarea resurselor umane până la deciziile legate de imobile.
Economista consideră că și statul are o responsabilitate importantă în privința protecției împotriva caniculei. Aceasta trebuie înțeleasă ca un element central al politicii economice.
„S-ar putea introduce, de exemplu, stimulente fiscale pentru clădirile adaptate la creșterea temperaturilor și la valurile de căldură. Adică fațade deschise la culoare, umbrirea clădirilor sau vegetația integrată în construcții. Întreaga planificare urbană trebuie regândită”.
Infrasctură afectată de căldură
Canicula are efecte și asupra infrastructurii. Un exemplu este valul de căldură care a lovit Franța în 2019. Din lipsă de apă pentru răcire, centralele nucleare au fost nevoite să își reducă producția. Oferta de electricitate s-a diminuat, iar prețurile au crescut puternic.
În actualul val de căldură, unele călătorii feroviare din Franța sunt anulate, deoarece șinele se deformează la temperaturi ridicate.
„De la 38 de grade în sus, infrastructura noastră începe, pe alocuri, să nu mai funcționeze corespunzător. Aici, statul trebuie să investească mult mai mult și să pregătească infrastructura pentru astfel de condiții”, punctează Utermöhl.
Atât doar că, pentru un stat ale cărui resurse financiare sunt deja suprasolicitate, această sarcină este uriașă.
Siesta în Germania?
Poate că, în perioada fierbinte a anului, Germania ar avea ceva de învățat de la țările care trăiesc de mai mult timp cu temperaturi extreme. De pildă, în sudul Europei, orele fierbinți de la prânz sunt, în mod tradițional, un moment în care magazinele se închid, iar multe activități se opresc. Ar trebui să existe și în Germania ceva asemănător unei sieste?
„Ar fi probabil dificil să o introducem pur și simplu, pentru că vorbim despre o instituție culturală. Însă ideea siestei ar putea fi adaptată la realitatea germană printr-un program mai flexibil și prin mai multă libertate în organizarea muncii. Să începi mai devreme, să eviți arșița de la prânz și să îți închei munca mai târziu. Acestea sunt doar câteva exemple”.
Germania trebuie să se adapteze la noile condiții prin măsuri adecvate de protecție împotriva caniculei, iar această transformare este inevitabilă, consideră economista.
„Companiile care vor acționa acum vor avea, peste zece ani, un avantaj competitiv clar față de cele care aleg să mai aștepte.”
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
