Vorbe mari despre perspectiva „unui fel de război civil” în Polonia

Greu de crezut că liderul principalului partid de
guvernământ din Polonia, stat membru UE și NATO, aliatul nostru strategic și
partenerul în Alianța celor Trei Mări, poate să avertizeze asupra posibilității
unui război civili în țara sa dacă nu ar avea certitudinea că există motive
suficiente pentru a alerta opinia publică internă și internațională.  

Jaroslaw Kaczynski FOTO EPA-EFE

Jaroslaw Kaczynski FOTO EPA-EFE

Tocmai fiindcă Polonia ne este într-atât de aproape, cred
că este normal să fim chiar extrem de îngrijorați sau măcar să urmărim cu
obișnuita noastră preocupare și atenție situația de acolo și să vedem dacă,
într-adevăr, chiar există posibilitatea ca alegerile de acolo să poată schimba
ceva din poziționarea țării, modificându-i abordarea și opțiunile politice
aici, pe linia de front cu situația dramatică din Ucraina.

Dar ce-a spus Jaroslaw Kaczynski?

Liderul partidului ultra-conservator Lege și Justiție
aflat la guvernare, a acuzat opoziția liberală de stânga că, în cazul în care
va câștiga alegerile, cu siguranță va declanșa un val de represiuni fără precedent,
ceea ce, după părerea sa, va duce „la ceva asemănător cu un război civil”:

Ei propun ceva asemănător cu un război civil și,
în cazul în care nu va exista rezistență = și sunt sigur că se va produce
rezistență – atunci nu va fi război civil ci o operațiune de pacificare a
opoziției”
.

E foarte simplu: se aplică (să vedem cu succes măcar în
Polonia, dacă în SUA a avut rezultatele pe care le știți) strategia de
diabolizare specifică campaniei politice a lui Trump, bazată pe prezentarea
adversarului politic drept un inamic personal și un distrugător al valorilor de
bază ale societății. Discursul politic al liderului conservator urmează, la
modul cel mai firesc, linia evolutivă inflamatorie a modelului său ideologic de
peste ocean, afirmă că, „azi, Polonia se confruntă cu problema unei lupte
intense împotriva stângii”.
Care stângă? Liderul
polonez foarte clar între-un discurs din octombrie că există un complex de elemente
care acționează la nivel național internațional. Evident, spune el, „există
în primul rând veche stângă comunistă, cea care face lucruri înfiorătoare în
est atacând Ucraina, amenințând cu folosirea armelor nucleare și anexând ilegal
teritorii”.
Dar, atenție, la
asta se adaugă în mod egal „chiar dă se vorbește mai puți azi de
asta… lucru ușor de înțeles deoarece mulți cred că problema aparține
trecutului, noi luptă, și cu o agresiune a stângii acționând în occident dar și
aici în Polonia sub diferite nume… și care ne amenință suveranitatea nu prin
metode militare ci cu unele politice și economice… cu scopul de a face ca
Polonia să înceteze să mai fie Polonia”.

Este deci logic ca, acționând împotriva celor pe care-i
vede ca încercând să subjuge Polonia, liderul conservator să spună într-un alt
discurs din luna august, printre altele, că Polonia „are dreptate să nu-și mai îndeplinească obligațiile față de UE” deoarece aceasta și-a
încălcat angajamentele și că, foarte grav, există un „plan germano-rus de a
domni în Europa
”.

De data asta, discursul liderului conservator polonez se
axează în principal pe acest avertisment prin care pune în gardă societatea asupra a ce-ar putea să fie în stare să facă opoziția dacă va câștiga
alegerile. Mai precis, afirmă că, asemenea scenariu, noii guvernanți se vor
ocupa în primul rând să-i vâneze și să-i penalizeze pe actualii guvernanți.
Adică, exact cum spunea și Trump în campanie, agită spectrul unei extrem de
probabile vânători de vrăjitoare care nu va ține seamă de regulile statului de
drept, spunând și că retorica liderilor de opoziție care-i amenință pe actualii
lideri cu închisoarea „reprezintă o
amenințare la adresa libertății pe care polonezii au dobândit-o în cei 30 de
ani care au trecut de la dispariția comunismului
”.

Este posibil? De ce, căci istoria ne-a dovedit că poate
face salturi spectaculoase în direcții neașteptate. Dar, totodată, este și
teribil de primejdios să te joci cu vorbele și să anunți „un fel de război
civil” într-o țară UE și NATO la graniță cu Ucraina unde există un război civil
alimentat de invazia rusească. Numai și asta arată că cele două mari instituții
din spațiul european și euro-atlantic nu și-au atins încă liniștea unei
navigații la viteză de croazieră, cu garanția că totul se poziționează pe
refacere economică și liniște socială.

Context în care vorbele mari poloneze pot fi oricând un
model de preluat și folosit și în alte țări din zonă de către toți admiratorii
necondiționați ai tipului de conservatorism tip Trump. Credeți că ar mai fi
posibil să vedem asta și la alții, adică tot „un fel de război civil” în
perspectivă?

SURSA