Vladimir Putin, tot mai izolat FOTO: Hepta
Președintele rus Vladimir Putin este adesea perceput în Occident drept liderul care controlează complet sistemul politic rus. Însă, potrivit unor surse și analize recente, războiul din Ucraina începe să erodeze acest control într-un mod pe care nici Kremlinul, nici statele occidentale nu îl înțeleg pe deplin.
Un document atribuit Kremlinului și scurs recent în presă prin intermediul unui serviciu european de informații sugerează că măsurile de securitate din jurul liderului rus au devenit mult mai stricte.
Potrivit documentului, persoanele care îl întâlnesc pe Putin trebuie să treacă prin mai multe niveluri de verificare. Gărzile sale de corp controlează complet agenda publică a președintelui, iar deplasările către obiective militare ar fi fost aproape eliminate.
Angajaților din apropierea sa le-ar fi interzis să folosească telefoane conectate la internet. În plus, locuințele personalului auxiliar — bucătari, șoferi sau personal de curățenie — ar fi monitorizate permanent.
Documentul susține că Putin și membrii familiei sale nu mai locuiesc în reședințele obișnuite și folosesc locații secrete, protejate suplimentar. De asemenea, liderul rus ar lucra în principal din buncăre aflate în sudul Rusiei.
Nemulțumiri în interiorul sistemului
În timp ce în Occident există speranțe că Vladimir Putin ar putea fi înlăturat de la putere, unii analiști avertizează că o eventuală schimbare de conducere nu ar însemna neapărat o Rusie mai moderată.
Potrivit Foreign Policy și The Intercept, Putin nu este considerat cel mai radical reprezentant al elitei politice ruse. Dimpotrivă, anumite cercuri ultranaționaliste îl consideră prea prudent în modul în care gestionează războiul din Ucraina.
Aceste grupări nu îl critică pentru declanșarea conflictului, ci pentru faptul că, în opinia lor, nu a dus războiul suficient de agresiv. Segmentul radical al politicii ruse, asociat ideologic cu cercurile ultranaționaliste apropiate filosofului Aleksandr Dughin, consideră că Moscova a ratat oportunitatea unei victorii rapide din cauza ezitărilor Kremlinului.
Retragerea forțelor ruse din zona Kievului în 2022 este văzută de acești critici drept o concesie strategică majoră, care ar fi prelungit inutil conflictul. „Putin a luptat cu o mână legată la spate”, susțin vocile radicale, potrivit articolului.
Temeri privind o confruntare directă cu NATO
Pe fondul tensiunilor în creștere dintre Rusia și NATO, Kremlinul se confruntă cu o dilemă tot mai complicată.
În ultimele săptămâni au fost raportate mai multe incidente privind pătrunderea unor drone sau aeronave rusești în apropierea spațiului aerian al NATO.
Statele membre ale alianței avertizează că ar putea reacționa mai ferm la viitoare încălcări. FP susține că Vladimir Putin nu caută în mod direct un război cu NATO, ci încearcă mai degrabă să exercite presiune asupra Occidentului pentru a forța negocieri privind Ucraina.
Însă o eventuală doborâre a unui avion rusesc de către NATO ar putea crea un risc major pentru stabilitatea internă a Kremlinului.
Potrivit analizei, ultranaționaliștii ruși ar interpreta o reacție slabă a lui Putin drept semn de slăbiciune și ar putea încerca să îi submineze autoritatea.
În acest context, liderul rus s-ar putea simți obligat să răspundă agresiv pentru a evita pierderea sprijinului în interiorul sistemului politic și de securitate rus.
Riscul unei escaladări
Această combinație de presiune internă și tensiuni externe crește riscul unei escaladări necontrolate între Rusia și Occident. În opinia FP și The Intercept, prelungirea războiului din Ucraina mărește probabilitatea unui incident militar major între Rusia și NATO.
Pe măsură ce conflictul continuă, Kremlinul devine tot mai vulnerabil la presiunile grupărilor radicale din interiorul Rusiei. Iar acest lucru ar putea transforma o criză regională într-un conflict mult mai amplu.
