Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample intervenții de până acum în modul în care copiii și adolescenții folosesc rețelele sociale, iar Comisia Europeană urmează să prezinte joi, 17 septembrie 2026, o nouă propunere legislativă, cunoscută sub denumirea de KIDS Act, prin care Bruxelles-ul vrea să introducă o vârstă minimă comună pentru accesul minorilor la platformele online și să impună companiilor din tehnologie obligații suplimentare privind protecția utilizatorilor tineri.
Noile reguli nu ar urma să se limiteze la platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook, pentru că autoritățile europene vor să includă în același cadru și serviciile de video-sharing, jocurile online, chatboții bazați pe inteligență artificială și aplicațiile de tip „AI companion”, adică acele servicii construite pentru a purta conversații pe termen lung și pentru a crea impresia unei relații personale sau emoționale cu utilizatorul.
Una dintre cele mai importante modificări pregătite este stabilirea unui prag minim de vârstă care să fie valabil în toate cele 27 de state membre, astfel încât fiecare țară să nu mai fie nevoită să adopte propriile reguli, iar marile platforme digitale să funcționeze după un standard comun atunci când vine vorba despre accesul minorilor.
Deocamdată, vârsta exactă care va fi propusă oficial nu a fost făcută publică, iar documentele pregătitoare pot suferi modificări până la prezentarea formei finale, însă în ultimele luni au fost discutate mai multe variante, de la restricții pentru copiii sub 13 ani până la interzicerea accesului la rețelele sociale pentru cei sub 15 sau 16 ani.
UE vrea o singură limită de vârstă pentru toate statele membre
În prezent, problema accesului copiilor la rețelele sociale este reglementată diferit de la un stat la altul, în timp ce platformele stabilesc propriile condiții de utilizare, ceea ce înseamnă că există situații în care regulile oficiale prevăd o anumită vârstă minimă, dar mecanismele prin care aceasta este verificată nu reușesc întotdeauna să împiedice accesul copiilor mai mici.
Bruxelles-ul încearcă acum să schimbe această situație prin introducerea unui standard unic, care să permită aplicarea acelorași reguli în toate statele membre și care să oblige platformele să demonstreze că măsurile de verificare a vârstei sunt eficiente, nu doar prevăzute formal în termenii și condițiile serviciului.
Unul dintre cele mai sensibile puncte este modul în care utilizatorii își vor putea confirma vârsta fără să fie obligați să ofere platformelor acces la toate datele personale din actele de identitate, pentru că autoritățile europene vor să evite situația în care protecția minorilor duce la colectarea excesivă a informațiilor personale.
Din acest motiv, Uniunea Europeană lucrează deja la mecanisme prin care o platformă să poată primi doar confirmarea că utilizatorul a depășit o anumită vârstă, fără să afle numele complet, adresa sau alte informații sensibile care nu sunt necesare pentru simpla verificare.
Pragul exact de vârstă rămâne principala necunoscută
Una dintre cele mai mari dispute care se anunță în jurul viitoarei legislații este legată de vârsta de la care minorii vor putea utiliza rețelele sociale fără restricții suplimentare, în condițiile în care mai multe state europene au susținut deja limite diferite și nu există încă un consens la nivelul Uniunii.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut susținerea unei interdicții pentru accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, argumentând că platformele digitale pot avea efecte importante asupra dezvoltării minorilor și că este nevoie de o intervenție comună la nivel european, mai ales după ce încercările de a introduce reguli naționale s-au lovit de obstacole juridice.
În paralel, la nivel european a fost analizată și o variantă graduală, în care copiii foarte mici ar putea avea acces limitat și supravegheat, iar restricțiile ar putea fi reduse treptat pe măsură ce utilizatorul înaintează în vârstă, ceea ce ar însemna că nu toți minorii ar fi tratați identic.
O asemenea abordare ar permite, de exemplu, ca un copil sub 13 ani să aibă acces doar la anumite funcții, în timp ce un adolescent mai mare ar putea beneficia de mai multă libertate, dar în continuare sub protecția unor setări speciale privind recomandările, notificările și tipurile de conținut care îi sunt afișate.
TikTok, Instagram și Facebook ar putea fi obligate să schimbe modul în care funcționează pentru minori
KIDS Act nu ar urma să se rezume la stabilirea unei limite de vârstă, pentru că Bruxelles-ul pregătește și introducerea principiului „safe by design”, potrivit căruia serviciile digitale utilizate de copii trebuie concepute încă de la început astfel încât să reducă riscurile și să nu încurajeze comportamente care pot deveni compulsive.
În această categorie ar putea intra sistemele de recomandare care afișează continuu conținut personalizat, redarea automată a videoclipurilor, notificările frecvente, derularea fără sfârșit și alte mecanisme construite pentru a menține utilizatorul cât mai mult timp în aplicație, toate aceste funcții fiind analizate tot mai atent atunci când este vorba despre copii și adolescenți.
Platformele ar putea fi obligate să introducă setări diferite pentru conturile minorilor, astfel încât anumite funcții să fie dezactivate în mod automat, recomandările să fie mai restrictive, iar notificările să nu mai fie trimise într-un mod care poate încuraja revenirea constantă în aplicație.
În același timp, noile reguli ar putea aduce și instrumente suplimentare pentru părinți și tutori, care să poată controla mai ușor timpul petrecut de copii online, tipurile de conținut accesibile și anumite funcții ale contului.
Jocurile online și platformele video ar putea intra și ele sub incidența KIDS Act
Comisia Europeană nu vrea să limiteze noile reguli doar la rețelele sociale clasice, pentru că în ultimii ani granița dintre social media, gaming și platformele video a devenit tot mai greu de definit, iar numeroase jocuri online includ în prezent chat, transmisii live, prieteni virtuali, magazine digitale și sisteme complexe de recomandare.
În acest context, Bruxelles-ul încearcă să construiască un cadru legislativ care să țină cont mai ales de riscurile la care este expus copilul și mai puțin de eticheta oficială sub care funcționează un anumit serviciu digital.
Astfel, o platformă video sau un joc online care permite interacțiuni sociale intense și care folosește mecanisme menite să mențină utilizatorii conectați pentru perioade lungi ar putea fi supus unor reguli asemănătoare celor aplicabile TikTok, Instagram sau Facebook.
Instrumentele digitale folosite exclusiv în scop educațional ar urma însă să fie exceptate, tocmai pentru ca măsurile de protecție să nu îngreuneze accesul copiilor la platformele utilizate în școli sau în activități de învățare.
Chatboții cu inteligență artificială intră și ei în atenția Bruxelles-ului
O altă componentă importantă a viitoarei legislații este legată de inteligența artificială, întrucât aplicațiile conversaționale au evoluat rapid, iar unele dintre ele sunt concepute special pentru a purta discuții îndelungate cu utilizatorii și pentru a crea impresia unei relații personale.
Aceste servicii, cunoscute uneori sub denumirea de „AI companions”, pot fi folosite de adolescenți pentru conversații despre probleme personale, relații, emoții sau alte subiecte sensibile, iar autoritățile europene consideră că este necesar un cadru special de protecție atunci când utilizatorul este minor.
Bruxelles-ul vrea astfel ca firmele care dezvoltă asemenea aplicații să analizeze din timp riscurile și să introducă măsuri prin care minorii să nu fie expuși la conținut nepotrivit, manipulare emoțională sau interacțiuni care ar putea deveni problematice.
Această categorie nu avea aceeași amploare atunci când au fost redactate primele reguli europene privind platformele digitale, iar KIDS Act încearcă să acopere tocmai acest gol apărut odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale conversaționale.
UE pregătește și un sistem pentru verificarea vârstei
Una dintre problemele practice pe care noua legislație trebuie să le rezolve este modul în care platformele vor putea verifica vârsta utilizatorilor fără să transforme întregul proces într-un sistem invaziv de colectare a datelor personale, motiv pentru care Comisia Europeană a lucrat în paralel la o soluție tehnică separată.
Sistemul european de verificare a vârstei este gândit astfel încât utilizatorul să poată demonstra că îndeplinește condiția necesară pentru accesarea unei anumite platforme, fără ca serviciul respectiv să primească toate informațiile din documentul de identitate.
În practică, platforma ar putea afla doar dacă utilizatorul are peste 13, 15 sau 16 ani, în funcție de pragul care va fi stabilit, fără să primească automat data exactă a nașterii, domiciliul sau alte date care nu sunt necesare.
Această abordare este considerată importantă pentru protejarea vieții private, în special în cazul minorilor, și ar putea deveni una dintre componentele esențiale ale viitorului sistem european de verificare a vârstei.
Părinții ar putea primi mai mult control asupra conturilor copiilor
O altă direcție importantă pregătită de Bruxelles este consolidarea instrumentelor de control parental, pentru că autoritățile europene consideră că părinții trebuie să poată înțelege mai ușor ce fac copiii online și să aibă acces la setări clare atunci când vor să limiteze timpul petrecut pe anumite platforme.
În prezent, multe aplicații oferă deja funcții de control parental, însă acestea diferă foarte mult de la un serviciu la altul, unele sunt dificil de găsit, iar altele nu oferă suficiente opțiuni pentru părinții care vor să gestioneze activitatea copilului.
Prin noua legislație, platformele ar putea fi obligate să ofere instrumente mai simple și mai vizibile, care să permită controlarea timpului petrecut online, limitarea anumitor tipuri de conținut și gestionarea unor funcții care pot afecta experiența minorului.
Bruxelles-ul trebuie însă să găsească un echilibru și în acest domeniu, pentru că adolescenții au dreptul la intimitate, iar protecția lor nu poate însemna automat supraveghere permanentă sau acces complet al părinților la toate conversațiile și activitățile online.
Platformele ar putea fi supravegheate după un model asemănător DSA
Comisia Europeană pregătește și un mecanism de control care ar putea funcționa după principii asemănătoare celor deja introduse prin Digital Services Act și AI Act, ceea ce înseamnă că platformele considerate cu risc ridicat ar putea fi supravegheate mai strict, iar Bruxelles-ul ar putea primi un rol central în verificarea respectării obligațiilor.
Companiile ar putea fi obligate să demonstreze periodic că sistemele lor de protecție a minorilor funcționează, să ofere informații autorităților și să accepte audituri sau evaluări independente privind modul în care sunt proiectate serviciile.
Este analizată inclusiv posibilitatea introducerii unor taxe de supraveghere pentru companiile vizate, după un model deja folosit în alte segmente ale legislației digitale europene, astfel încât costurile de control să nu fie suportate exclusiv din fonduri publice.
Detaliile privind eventualele sancțiuni, nivelul amenzilor și instituțiile care vor avea competențe directe vor fi clarificate în forma oficială a propunerii.
De ce vrea UE reguli mai stricte pentru minori
Presiunea pentru introducerea unor reguli mai dure a crescut în ultimii ani, pe fondul datelor care arată că adolescenții petrec tot mai mult timp în mediul online, atât în timpul săptămânii, cât și în weekend, iar accesul la platforme începe adesea de la vârste foarte mici.
Autoritățile europene sunt preocupate nu doar de timpul petrecut în fața ecranelor, ci și de expunerea la conținut violent, sexual, manipulator sau extrem, de riscurile de cyberbullying, de provocările periculoase și de modul în care algoritmii pot amplifica anumite tipuri de conținut.
În multe cazuri, copiii nu caută în mod direct materialele problematice, însă sistemele automate le pot recomanda conținut asemănător celui urmărit anterior, iar fluxul continuu de videoclipuri sau imagini poate transforma experiența într-una greu de controlat.
Din acest motiv, Bruxelles-ul încearcă să mute o parte mai mare din responsabilitate către companiile care dezvoltă platformele, astfel încât protecția minorilor să nu depindă exclusiv de părinți sau de capacitatea copilului de a evita anumite riscuri.
Limita de vârstă nu va intra imediat în vigoare
Chiar dacă propunerea KIDS Act urmează să fie prezentată pe 17 septembrie 2026, noile reguli nu vor deveni aplicabile imediat, pentru că proiectul trebuie să treacă prin întregul proces legislativ european înainte de a putea produce efecte concrete.
După prezentarea Comisiei Europene, textul va fi analizat și negociat atât de Parlamentul European, cât și de statele membre reunite în Consiliul UE, iar cele două instituții vor trebui să ajungă la o formă comună înainte ca legislația să poată fi adoptată definitiv.
În timpul negocierilor pot apărea modificări importante, inclusiv în privința pragului minim de vârstă, a modului de verificare, a responsabilităților platformelor și a tipurilor de servicii care vor intra sub incidența noilor reguli.
Este posibil ca legislația finală să prevadă și o perioadă de tranziție, astfel încât platformele să aibă timp să își adapteze sistemele tehnice, conturile minorilor și metodele de verificare a vârstei.
TikTok și Instagram s-ar putea schimba semnificativ pentru adolescenți
Dacă principalele direcții discutate în prezent vor fi păstrate și în forma finală a legislației, experiența adolescenților pe platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook ar putea deveni considerabil diferită față de cea de acum, pentru că unele funcții vor putea fi limitate, iar sistemele de recomandare ar putea fi adaptate în funcție de vârsta utilizatorului.
Notificările ar putea fi reduse, redarea automată ar putea fi restricționată, anumite forme de personalizare ar putea deveni mai puțin agresive, iar funcțiile care încurajează utilizatorul să petreacă perioade foarte lungi în aplicație ar putea fi modificate pentru conturile minorilor.
În același timp, companiile ar putea fi obligate să demonstreze că măsurile introduse sunt eficiente și că un copil care nu îndeplinește condiția minimă de vârstă nu poate crea cu ușurință un cont doar introducând o dată de naștere falsă.
KIDS Act se conturează astfel ca una dintre cele mai importante inițiative europene privind protecția copiilor în mediul digital, iar rezultatul final al negocierilor ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează rețelele sociale, jocurile online și serviciile bazate pe inteligență artificială pentru milioane de utilizatori tineri din Uniunea Europeană.
Sursa foto: Arhivă
