Trump s-a întâlnit cu Putin în Alaska FOTO: Hepta
Președintele Putin este un naționalist rus format de o carieră în serviciile de informații sovietice, unde ascunderea, manipularea și exploatarea slăbiciunii sunt instrumente ale puterii. El caută să diminueze influența americană și, de aceea, este nevoie de o anumită strategie pentru a negocia cu Putin.
Experții susțin că Trump trebuie să aplice principiul lui Ronald Reagan de la discuțiile cu Mihail Gorbaciov: „ai încredere, dar verifică”. Același realism trebuie să ghideze negocierile de astăzi cu Putin în privința opririi războiului din Ucraina, potrivit National Interest.
Duminică, 13 septembrie 2026, Fareed Zakaria de la televiziunea americană CNN a pus o întrebare serioasă și necesară: Oare administrația Trump îl înțelege greșit, într-un mod periculos, pe președintele rus Vladimir Putin? Președintele rus Vladimir Putin, care a făcut carieră în Serviciile Secrete ale Uniunii Sovietice, este specializat în manipularea și exploatarea slăbiciunilor negociatorilor. El încearcă să diminueze influența americană și să slăbească ordinea internațională.
Dovezile apar pe toate continentele. Potrivit The Financial Times, Rusia a ajutat în secret Iranul în dezvoltarea unei tehnologii avansate de rachete de croazieră supersonice. Moscova a sprijinit Venezuela și a proiectat puterea în Africa. Putin trebuie să înțeleagă că acesta respectă puterea, studiază diviziunile interne și poate folosi însăși diplomația ca armă.
Ar trebui Occidentul să continue un război împotriva unei puteri nucleare fără o destinație politică clară atinsă? Ar trebui să escaladeze și să riște confruntarea dintre Rusia și NATO? Ar trebui să asiste la distrugerea unei părți mai mari din Ucraina? Sau ar trebui să negocieze?
Aceasta nu este o alegere între a-l înțelege pe Putin și a căuta pacea. Nu putem cunoaște fiecare evaluare făcută în Casa Albă de președintele Donald Trump. Dar nicio politică americană serioasă nu se poate baza pe presupunerea că Putin este un partener benign sau de încredere. Întrebarea relevantă este dacă diplomația, susținută de pârghii, poate opri distrugerea Ucrainei.
Negocierea nu necesită neapărat încredere absolută. Președintele Ronald Reagan a negociat Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară din 1987 cu liderul sovietic Mihail Gorbaciov, eliminând o întreagă clasă de rachete în baza unor măsuri de verificare fără precedent. Principiul lui Reagan era clar: „ai încredere, dar verifică”. Același realism trebuie să ghideze negocierile de astăzi cu Putin.
Soluția încheierii războiului – cinci principii
Acest război trebuie să se încheie – dar nu prin naivitate. O soluționare credibilă ar trebui să se bazeze pe cinci principii. În primul rând, atacurile împotriva civililor și a infrastructurii critice trebuie să înceteze, urmate de un armistițiu mai amplu, verificat prin intermediul serviciilor de informații, sateliților și observatorilor internaționali.
În al doilea rând, un armistițiu nu trebuie să oblige Ucraina sau aliații săi să recunoască suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor ocupate. Controlul militar și suveranitatea legală sunt diferite. Statutul teritorial final poate fi amânat fără a fi abandonat. În al treilea rând, Ucraina trebuie să rămână suverană, viabilă din punct de vedere economic și capabilă să se apere. Garanțiile trebuie să includă apărarea aeriană, cooperarea în domeniul serviciilor de informații și asistență predeterminată în cazul în care Rusia atacă din nou.
În al patrulea rând, Rusia nu ar trebui să beneficieze de nicio normalizare imediată. Sancțiunile trebuie relaxate numai după verificarea conformității și restabilite automat după încălcări majore. Occidentul nu trebuie să schimbe niciodată concesii ireversibile pentru promisiuni rusești reversibile.
În al cincilea rând, reconstrucția trebuie să înceapă imediat ce securitatea o permite. Ucraina nu poate rămâne suverană dacă porturile, sistemele energetice și economia sa sunt lăsate în ruine. În timp, coridoarele comerciale protejate, navigația pe Marea Neagră și investițiile supravegheate ar putea oferi ambelor societăți un interes material în stabilitate. Aceasta nu ar trebui să ia forma unei dependențe reînnoite a Ucrainei față de Rusia, ci un cost mai mare pentru revenirea la război.
Sarcina trimisului special al SUA pentru misiuni de pace, Jared Kushner, nu este de a crea încredere peste noapte. În timp ce poartă negocieri cu Rusia, el trebuie să stabilească dacă interesele practice comune îi pot ajuta pe ruși și ucraineni să mențină un acord în ciuda ostilității lor profunde. Această posibilitate merită testată. Securitatea trebuie să limiteze reînnoirea agresiunii, în timp ce interesele economice și umane oferă ambelor societăți un motiv pentru a nu reveni la război.
Prin urmare, doctrina de a trata cu Putin ar trebui să fie simplă: testare, verificare și aplicare. Menținerea presiunii, acordarea de beneficii numai după respectarea prevederilor și stabilirea în avans a consecințelor încălcărilor. Diplomația nu poate schimba natura lui Putin, dar disciplina guvernamentală îi poate limita alegerile, poate crește prețul unei reînnoiri a agresiunii și poate crea condițiile pentru ca ucrainenii să trăiască dincolo de acest război.
