Diana Buzoianu, ministrul Mediului FOTO Facebook/Diana Buzoianu
Scăderea dramatică și fără precedent a debitului Dunării a generat o situație de criză majoră în sectorul energetic național, forțând oprirea controlată și deconectarea succesivă a ambelor unități operaționale ale centralei nucleare de la Cernavodă. Acest fenomen hidrologic extrem, accelerat de o secetă severă care afectează întregul bazin european al fluviului, pune sub presiune autoritățile de la București și readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii critice în fața schimbărilor climatice.
În timp ce capacitățile de producție de energie sunt reduse temporar din motive de siguranță tehnologică, la nivel guvernamental se încearcă gestionarea protocoalelor de urgență pentru a preveni dezechilibrele majore în alimentarea rețelei naționale.
Avertismentele hidrologice și combaterea dezinformării din spațiul public
Datele oficiale furnizate de institutele de specialitate arată că volumele de apă colectate au coborât periculos de aproape de recordurile negative absolute înregistrate în istoria monitorizării hidrologice. Această realitate fizică din teren este folosită de reprezentanții ministerului de resort pentru a demonta discursurile publice care minimalizează impactul încălzirii globale și care propagă ideea unei abundențe de resurse de apă în bazinele hidrografice ale țării.
Referitor la monitorizarea debitelor din ultimele săptămâni și la modul în care campaniile media distorsionează realitatea din teren, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a oferit detalii tehnice precise privind iminența pragului critic:
„INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a atras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem, 1500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1600, urmează să ajungem pe la 1500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Deltă a fost, în Dunăre, a fost la 1400 de metri cubi pe secundă.
Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile. Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol înregistrate, pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică”, a spus Buzoianu la B1TV.
Continuând analiza asupra modului în care lipsa resurselor afectează comunitățile locale și condamnând mesajele false distribuite pe rețelele de socializare, oficialul guvernamental a subliniat necesitatea stabilirii unor priorități clare în politicile de mediu:
„Din păcate, așa arată schimbările climatice și așa arată de fapt o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile pentru că vedem că zilele acestea mișcarea a extremistă sau, mă rog, campaniile de fake news vin și spun toate ”avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apă”. Ei bine, schimbările climatice ne arată în fiecare an din ce în ce mai drastic că avem din ce în ce mai multe comunități care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă, nivelul de apă care este necesar în comunitățile respective. Iar asta pentru noi înseamnă că atunci când vorbim despre schimbări climatice trebuie să facem din asta o prioritate, mai ales adaptările la schimbările climatice, măsurile de adaptare la schimbări climatice trebuie să devină o prioritate”.
Cauzele transfrontaliere ale secării fluviului și limitele intervențiilor umane
Disputa publică privind posibilitatea efectuării unor lucrări de dragare sau de amenajare care să mențină debitele necesare pentru răcirea reactoarelor se lovește de caracterul internațional al problemei. Precipitațiile izolate și torențiale înregistrate pe teritoriul național nu au capacitatea de a compensa lipsa alimentării constante din restul continentului, din moment ce statele din amonte traversează fenomene similare de ariditate.
Explicând de ce episoadele recente de ploaie din țară nu s-au tradus printr-o creștere reală a volumului de apă și evidențiind dependența hidrologică de situația climatică din restul Europei, Diana Buzoianu a insistat asupra severității acestui context:
„La o secetă de un asemenea nivel… Repet, este un episod, unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1500 metri pe secundă în contextul în care cel mai mic prag din istorie, a fost la 1400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade”.
În plus, ministra a detaliat modul în care distribuția geografică a precipitațiilor și seceta din celelalte țări tranzitate de fluviu blochează stabilizarea debitului mediu pe teritoriul României:
„Nu ține doar de România, atenție, pentru că nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că… Am auzit și această întrebare: ”Domnule, dar în România a plouat, de ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?” Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu și, în doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”.
