Guvernul României – FOTO Facebook/Ilie Bolojan
Guvernul Bolojan, demis la începutul lunii mai prin moțiune de cenzură, se găsește astăzi într-o situație extrem de delicată, iar România riscă să intre într-o criză politică și constituțională fără precedent.
Cu o săptămână înainte de moțiunea de cenzură, la finalul lunii aprilie, PSD și-a retras miniștrii din Guvern, iar în locul lor au fost numiți miniștri interimari de la PNL și USR. Astfel, unii dintre miniștri, printre care și premierul Ilie Bolojan, au ajuns să aibă câte două ministere interimare.
Problema este însă că interimatele, conform legii, durează maxim 45 de zile, iar acest termen a expirat demult. Astfel, Guvernul Bolojan, și așa limitat în competențe, se află într-un blocaj constituțional. Practic, așa cum subliniază profesorul universitar Cristian Pîrvulescu, actele legislative semnate de miniștrii de resort de la expirarea interimatului sunt nule.
Politologul Cristian Pîrvulescu afirmă că proiecte precum PNRR și SAFE nu ar fi în pericol din cauza situației neconstituționale a Guvernului interimar, însă sunt acte semnate de acești miniștri care pot fi declarate nule.
„Doar în măsura în care ministrul și-ar pune semnătura. Doar că există deja o lege, care cred că e legea finanțelor publice, care este explicită. În ceea ce privește exercițiul financiar, secretarul general al Ministerului este cel care semnează în condițiile în care ministrul se află în situație de interimat. Mă rog, când situația de interimat este depășită. E prevăzut în lege explicit și, din câte am înțeles, cel puțin în Ministerul Justiției, asta e situația. Eu cred că e în toate”, afirmă Cristian Pîrvulescu.
Profesorul universitar atrage însă atenția că există acte ministeriale semnate de miniștri în virtutea unei „interpretări destul de riscante a Constituției”. „Interpretare care spune: bun, din momentul în care Guvernul este demis și nu se poate în niciun fel schimba ministrul, nu se mai pune problema interimatului. Deci interimatul este căzut de jure. Sunt unii juriști, și aparent unii constituționalisti, care consideră asta.”
În opinia profesorului Pîrvulescu, în astfel de situații, secretarul general al Ministerului, cel mai important funcționar public din minister, trebuie să preia în mod automat prerogativele și să semneze ca actele să fie legale.
„După ce v-am spus lucrul acesta am aflat că chiar este îndreptățit de lege în cazul financiar. Ori noi la SAFE și la PNRR vorbim de aspecte financiare. Când vorbim de aspecte legislative, deja este Parlamentul. Ceea ce însă mi se pare în continuare foarte ciudat.”, adaugă acesta.
Politologul dă exemplul Legii Salarizării, care a fost pusă pe site-ul Ministerului Muncii, deși acesta nu mai are niciun fel de rol de jucat din această perspectivă, „pentru că asta este deja o politică, nu mai este administrație”.
„Unii ar putea să interpreteze că PNRR-ul este un angajament luat, și că din momentul în care angajamentul este luat, problema este o una de natură administrativă. Nu! Câtă vreme vorbim despre un proiect de lege, Nu! Iar Ministerul și Guvernul, dar acest Minister mai mult chiar decât Guvernul, nu poate să propună proiecte de lege. Nici măcar în joacă.”, subliniază Cristian Pîrvulescu.
Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA afirmă faptul că partidele politice, PNL, USR, UDMR, pot negocia legea salarizării, sau prim-ministrul în calitate de președinte al PNL, dar Guvernul nu. „Guvernul nu are drept de inițiativă legislativă în acest moment. Deci suntem într-o situație de un absurd care ne arată că nu-i întâmplător.”
„Singurii care pot sesiza CCR pe problema asta sunt partidele politice, Președintele României, președinții celor două camere și Avocatul Poporului, da?”, spune acesta.
Cristian Pîrvulescu amintește ordonanța de urgență adoptată imediat după demiterea Guvernului Bolojan, fapt care putea fi sesizat ca un conflict între puterile statului.
„Dar iertați-mă, PSD-ul n-a reacționat la chestiunea asta. Guvernul nu are drept să facă propuneri. Le preia un partid și le introduce în Parlament, în condițiile în care Parlamentul este în sesiune. Astfel nu pot fi puse în discuție publică. Înțelegeți? Este o încălcare gravă a separației puterilor în stat, pe care oamenii ăștia nu o înțeleg.”, afirmă Cristian Pîrvulescu, care adaugă că nu înțelege de ce PSD refuză să sesizeze CCR pe această problemă.
În încheiere, politologul își exprimă opinia că toate actele semnate de miniștrii interimari ai Guvernului Bolojan, după cele 45 de zile legale, sunt nule.
