Moștenirea tensiunilor din justiție revine în prim-plan, după ce Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a lansat un atac extrem de dur la adresa comitetului creat de premierul Ilie Bolojan pentru analizarea legislației din domeniul judiciar. Într-un comunicat cu ton ferm, judecătorii CSM susțin că structura respectivă funcționează fără transparență, fără un obiectiv clar și cu riscul de a încălca atribuțiile instituțiilor constituționale ale sistemului de justiție. Mai mult, magistrații afirmă că, în loc să discute despre legi, întâlnirile organizate la Palatul Victoria au fost folosite pentru a aborda probleme administrative care nu țin de mandatul comitetului.
Scandal uriaș în justiție. Consiliul Superior al Magistraturii, atac dur la deciziile luate de Ilie Bolojan
Conflictul a ieșit la iveală după întâlnirea din 14 ianuarie 2026, organizată la sediul Guvernului. La acea reuniune au participat, din partea Secției pentru judecători a CSM, Claudiu Drăgușin și Alin Ene, desemnați oficial să reprezinte instituția. Potrivit documentului transmis ulterior de CSM, scopul participării lor a fost evaluarea „utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției”.
Încă din primele rânduri ale comunicatului, magistrații sugerează că ceea ce au descoperit la fața locului a fost departe de a corespunde așteptărilor. Judecătorii afirmă că discuțiile purtate nu au vizat aproape deloc modificări legislative, așa cum ar fi fost firesc, ci subiecte administrative precum implementarea sistemului Ecris 5, dosarul electronic sau deficitul de personal din instanțe.
În viziunea Secției pentru judecători, aceste teme sunt în afara atribuțiilor comitetului stabilite prin Decizia Prim-ministrului nr. 574 din 19 decembrie 2025. Conform acestui act, comitetul ar trebui să se ocupe strict de analiza legislației din justiție, nu de gestionarea problemelor operative ale instanțelor. Judecătorii atrag atenția că discutarea unor chestiuni administrative într-un astfel de cadru riscă să „acapareze atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar”, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.
Această observație este extrem de importantă, pentru că atinge un nerv sensibil al arhitecturii constituționale. CSM este garantul independenței justiției, iar orice structură care pare să se substituie sau să se suprapună peste competențele sale este privită cu maximă suspiciune de magistrați.
Pe lângă această problemă de fond, Secția pentru judecători reclamă și lipsa de transparență a proiectelor legislative ce ar urma să fie analizate în cadrul comitetului. Potrivit comunicatului, textele de lege nu au fost puse la dispoziția participanților într-un mod clar și complet, nu se știe cine le-a propus și nici care este rațiunea lor reală.
Judecătorii folosesc un limbaj neobișnuit de dur atunci când vorbesc despre aceste proiecte. Ei afirmă că ele „denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”. Această formulare sugerează că propunerile legislative ar fi fost elaborate fără o consultare reală a sistemului judiciar și fără o înțelegere profundă a modului în care funcționează instanțele.
Pentru a-și susține poziția, magistrații oferă și un exemplu concret. Una dintre propunerile discutate pornește de la ideea păstrării continuității completului de judecată, un principiu esențial pentru dreptul la un proces echitabil. Cu toate acestea, textul respectiv prevede că, în cazul în care un judecător lipsește mai mult de 30 de zile din motive medicale, completul se desființează automat, iar dosarele sunt repartizate aleatoriu.
În opinia Secției pentru judecători, această soluție ar produce exact efectul contrar celui declarat. În loc să asigure continuitatea, ar genera instabilitate, întârzieri și riscul ca dosarele să fie reluate de la zero sau aproape de zero. În plus, ar putea afecta grav drepturile părților, care ar fi obligate să se adapteze unor noi judecători, cu alte perspective și alte ritmuri de lucru.
Un alt punct sensibil îl reprezintă modul în care este organizat și legitimat comitetul. CSM susține că întâlnirea de la Guvern nu a lămurit deloc întrebări esențiale privind obiectivul real al acestei structuri, modul ei de funcționare și legitimitatea sa. Magistrații spun clar că nu au primit răspunsuri satisfăcătoare la aceste chestiuni fundamentale.
Mai mult, nu au fost clarificate nici criteriile de selecție a participanților. De ce anumite asociații profesionale ale magistraților au fost invitate, iar altele nu? Cine a decis acest lucru? Care este logica din spatele acestor alegeri? Toate aceste întrebări au rămas, potrivit CSM, fără răspuns.
Ce se întâmplă apoi
La fel de neclar este și modul în care se stabilește agenda comitetului. Judecătorii afirmă că nu li s-a explicat cine decide ce teme sunt discutate și cum ajung ele pe masa comitetului. Această lipsă de reguli transparente alimentează suspiciunea că structura ar putea fi folosită pentru a promova anumite interese sau direcții politice fără o consultare reală a sistemului judiciar.
Din perspectiva CSM, toate aceste probleme la un loc pun sub semnul întrebării însăși legitimitatea comitetului creat de premierul Ilie Bolojan. Dacă obiectivele nu sunt clare, dacă participanții nu sunt selectați după criterii transparente și dacă agenda nu este stabilită printr-un mecanism cunoscut, atunci există riscul ca acest organism să devină un instrument politic, nu unul tehnic.
Reacția dură a Secției pentru judecători reflectă o tensiune mai veche dintre puterea executivă și sistemul judiciar. De-a lungul ultimilor ani, orice inițiativă de modificare a legislației din justiție a fost privită cu suspiciune de magistrați, mai ales atunci când a fost lansată fără o consultare reală și aprofundată.
În acest context, comitetul creat de premier este perceput de CSM nu ca un instrument de dialog, ci ca o structură care riscă să ocolească mecanismele instituționale deja existente. Judecătorii atrag atenția că există foruri legale specializate, precum CSM și Ministerul Justiției, care au competența și expertiza necesare pentru a discuta și propune modificări legislative.
Dincolo de limbajul tehnic, mesajul Secției pentru judecători este unul politic și instituțional foarte puternic: justiția nu acceptă să fie reformată în spatele ușilor închise, prin mecanisme netransparente și fără o dezbatere reală cu cei care aplică legea zi de zi.
Rămâne de văzut cum va răspunde Guvernul și premierul Ilie Bolojan acestei critici frontale. Pentru moment, comunicatul CSM marchează una dintre cele mai ferme poziții ale magistraților față de o inițiativă a Executivului din acest an. Indiferent de deznodământ, disputa arată cât de sensibil și fragil este echilibrul dintre puterile statului atunci când vine vorba despre justiție.
