O inițiativă legislativă de o importanță capitală a fost înregistrată recent la Parlament, având potențialul de a zgudui din temelii una dintre cele mai influente și, în același timp, controversate instituții ale statului român. Ani la rând, opinia publică a asistat neputincioasă la un spectacol al puterii în care anumiți demnitari, protejați de imunități și mandate inamovibile, păreau să fie deasupra oricăror reguli aplicabile cetățenilor de rând. Discuțiile despre responsabilitate și etică profesională se loveau, de fiecare dată, de zidul rigid al unor legi de funcționare care permiteau comportamente discreționare fără nicio consecință reală.
De-a lungul timpului, activitatea acestui for suprem a fost marcată de numeroase momente tensionate, în care decizii cruciale pentru destinul națiunii au fost amânate sine die sau blocate prin manevre procedurale. Absențele strategice, boicotul ședințelor de plen și jocurile de culise au devenit instrumente prin care s-a încercat, și uneori s-a reușit, paralizarea procesului decizional. Această stare de fapt a generat nu doar frustrare în rândul populației, ci și o scădere dramatică a încrederii în capacitatea statului de a funcționa corect și transparent.
Noul proiect depus pe masa legiuitorilor vine să corecteze tocmai aceste anomalii, propunând o schimbare de paradigmă: trecerea de la statutul de „intangibil” la cel de funcționar responsabil, care răspunde pentru acțiunile sau inacțiunile sale. Măsurile preconizate sunt dure și vizează direct buzunarul celor vizați, dar și stabilitatea fotoliilor pe care le ocupă. Se dorește instituirea unui mecanism de constrângere care să elimine definitiv posibilitatea ca mofturile personale sau comenzile politice să blocheze activitatea instituțională.
Poate cea mai spectaculoasă prevedere a noii legi este legată de sancțiunile financiare. S-a propus ca, pentru prima dată, acești înalți magistrați să fie penalizați la salariu dacă nu se prezintă la muncă fără un motiv extrem de serios. Este o măsură de normalitate într-o piață a muncii obișnuită, dar care pare revoluționară când este aplicată la vârful piramidei judiciare. Mai mult, proiectul merge și mai departe, introducând posibilitatea revocării din funcție în anumite condiții stricte, spulberând mitul că un mandat odată obținut este garantat pe viață, indiferent de conduită.
Instituția vizată de aceste schimbări radicale este Curtea Constituțională a României (CCR). Proiectul de lege a fost depus de deputata PNL Raluca Turcan și senatorul liberal Daniel Fenechiu, având ca scop modificarea Legii de organizare și funcționare a CCR. Inițiatorii susțin că, în ultimii ani, Curtea și-a pierdut credibilitatea din cauza suspiciunilor de conflict de interese și a boicotării repetate a unor hotărâri.
Raluca Turcan a explicat că legea nu afectează independența judecătorilor, ci introduce „standarde minime de conduită”. Iată care sunt cele mai importante prevederi care îi vor afecta direct pe judecătorii constituționali:
Interzicerea boicotului: Proiectul instituie explicit obligația judecătorilor de a participa la ședințele Plenului. Absențele strategice pentru a nu se întruni cvorumul nu vor mai fi tolerate.
Tăierea indemnizațiilor: Judecătorii care absentează nemotivat vor fi arși la buzunar. Proiectul prevede reducerea cu 10% a indemnizației brute pentru fiecare absență nemotivată. Vor fi acceptate doar scuzele legate de probleme medicale, caz fortuit sau forță majoră.
Revocarea din funcție: Poate cea mai dură măsură este introducerea mecanismului de revocare. Judecătorii CCR vor putea fi demiși de autoritatea care i-a numit (Parlamentul sau Președintele României) în trei situații clare:
Dacă se află în stare de incompatibilitate.
Dacă lipsesc nemotivat de cel puțin trei ori consecutiv de la lucrările Plenului.
Dacă se află în imposibilitatea de a-și exercita funcția pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.
Aceste măsuri vin ca un răspuns la blocajele instituționale din trecut și au rolul de a disciplina o instituție fundamentală, asigurându-se că judecătorii CCR își fac datoria față de Constituție și cetățeni, nu față de interesele de moment. Rămâne de văzut cum va reacționa sistemul judiciar la aceste propuneri de reformă.
