Imagine de la proteste ale profesorilor FOTO: Captură video/Facebook/Federatia Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”
La finalul lunii aprilie, sindicatele din învățământ le-au propus angajaților din sistemul de educație să înceapă greva generală pe 25 mai, potrivit unor declarații ale lui Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret. Acesta a anunțat atunci începerea unui referendum intern în federațiile sindicale cu privire la data începerii grevei generale.
În cadrul unei discuții mai ample despre situația economică din prezent, îndeosebi marcată de perspectiva unei recesiuni prelungite, profesorul universitar Radu Nechita a stat de vorbă cu Ziare.com despre problemele sistemice ale educației din România și despre motivele pentru care simpla majorare a salariilor, ca o soluție-umbrelă, nu va rezolva deficitele grave când vine vorba de calitatea învățământului.
„Este adevărat, aceasta e data pe care o propunem. Am ales 25 mai pentru că este înainte de încheierea anului școlar și trebuie să ținem cont de activitatea elevilor. De asemenea, trebuie să luăm în calcul și eventuale proceduri de mediere, dar și faptul că înainte de greva generală trebuie să organizăm și o grevă de avertisment de două ore.
Deocamdată, vorbim în termen de propuneri. Decizia va fi luată de colegii noștri, la referendumul intern care a început astăzi”, a declarat Marius Nistor pe 27 aprilie. Următoarele proteste din educație urmează unor discuții care au început, de fapt, în luna martie, când o parte dintre profesori au decis să nu participe la simulările examenelor naționale, în semn de protest față de majorarea normei didactice la 20 de ore pe săptămână, tăierea valorii plății cu ora și alte decizii care afectează educația, prin Legea 141/2025, așa-numita lege „Bolojan”, potrivit edupedu.ro.
Economistul Radu Nechita este de părere că fără o reorientare a sistemului de Educație către elevi și studenți, nu către cadrele didactice, creșterea salariilor sau reformele venite „de la centru”, nu vor rezolva problemele din interiorul sistemului.
„Orice student sau elev de clasa a XII-a poate să pună profesorii pe două liste, care să cuprindă pe cei care ar trebui să rămână în învățământ și pe cei care nu ar trebui să rămână. La nivel de școală, vom observa că, chiar dacă sunt întocmite individual, acestea vor fi, de fapt, foarte coerente și problema învățământului este că există lista 2, că ei sunt acolo în învățământ și că diferențele de salariu între cele două liste sunt nesemnificative, nu depinde de prezența sau absența de pe una din cele două liste. Un sistem care ar mări salariile pur și simplu fără posibilitate de a scoate din sistem persoanele incompetente sau care nu au o chemare pentru așa ceva, un sistem în care nu știm câți profesori avem, dar care fac parte dintr-un întreg aparat administrativ care continuă să crească, un sistem în care profesorii pierd vremea în raportări în loc să-și pregătească și să-și desfășoare orele nu are cum să fie un sistem performant”, a explicat profesorul universitar.
Economistul este de părere că nu există o singură soluție universală pentru problemele din educație și că obstacolele cu care se confruntă dascălii sunt atât de diverse încât e greu să vii cu o soluție unică pe care să o replicăm în întregul cuprins al țării. „Nu vom găsi nicio soluție care să fie aplicabilă și n-avem cum să găsim nicio soluție care să fie acceptată și care să fie agreată de toți beneficiarii ultimi ai sistemului de învățământ, adică de elevi, studenți și de părinții lor. Eu nu consider că sistemul trebuie să fie făcut pentru profesori, dar de multe ori lucrurile sunt gândite din perspectiva profesorului. Problema majoră este că avem un sistem monopolist. Nu avem învățământ privat, avem francize private într-un învățământ de stat și oricine încearcă să modifice acest sistem, din moment ce este monopolist, rezistența împotriva unei schimbări este foarte mare, indiferent că ideile sunt bune sau proaste. Și atunci, cred că un ingredient, oricare ar fi direcția în care ar merge reformele, ar fi demonopolizarea, permiterea de inițiative locale, experimentarea în tot ce înseamnă asta. Eu nu am o soluție perfectă, dar știu că un monopol n-are cum să o găsească și din această cauză mi-aș dori să se mai deșurubeze un pic lucrurile la nivel central. Din păcate, tendința este în direcția opusă”, a explicat Radu Nechita.
Ziare.com a ținut legătura cu mai mulți dascăli și reprezentanți ai acestora înainte de greva despre care se discută în prezent în Educație, materialul putând fi citit AICI.
Amintim că Ministerul Educației a aprobat, prin ordinul nr. 3722/2026, planurile-cadru alternative care vor fi pilotate în licee începând cu anul școlar 2026–2027. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână (inclusiv orarul elevului), prioritizarea alegerilor elevilor, prin extinderea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOS) în domenii precum comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine.
„Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și atingerea competențelor vizate de finalitățile educației, așa cum sunt stabilite de legislația în vigoare”, a precizat MEC.
În luna februarie a acestui an, profesorii au mai participat la proteste ample în țară față de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învățământ, „care influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”, potrivit mesajelor transmise de sindicatele din Educație. „Astfel de măsuri care să lovească atât de puternic în învățământul preuniversitar nu au fost luate de niciun ministru al educației până acum. (…) Colegii vor trebui să-și completeze catedrele în localități care se află la 30, 40, 50 de kilometri de distanță de localitatea de domiciliu și atunci unii vor prefera să renunțe la niște ore din norma didactică de predare”, a declarat la acea vreme Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
