Drona din Constanța, înainte de explozie FOTO captură video Facebook/Observatorul de Constanța
Administrația Prezidențială transmite că evaluările preliminare privind drona maritimă care a explodat în Portul Constanța pe 5 iunie indică ipoteza preluării controlului acesteia de către Federația Rusă.
Ancheta este încă în desfășurare, iar autoritățile române pregătesc măsuri suplimentare pentru securizarea porturilor și a litoralului, inclusiv sisteme integrate de detectare și combatere a dronelor maritime, arată Antena 3 CNN.
„Având în vedere complexitatea incidentului, este necesar să subliniem că orice evaluare tehnică sau juridică privitoare la natura, cauzele, determinarea răspunderii subsidiare sau implicațiile multidimensionale de securitate ale unui asemenea eveniment intră în sfera exclusivă de competență a autorităților abilitate prin lege.
Evaluările preliminare indică, pentru moment, ipoteza preluării controlului dronei de către Federația Rusă, urmând a fi stabilite detalii tehnice suplimentare. De altfel, este un fenomen identificat și de alte țări aliate, în special țările baltice.
Explozia dronei a fost rezultatul unui mecanism automat de autodistrugere, confirmat de partea ucraineană”, se arată în răspunsul transmis televiziunii menționate.
Măsuri pentru modernizarea apărării în Portul Constanța
Ancheta privind incidentul din 5 iunie este încă în desfășurare, întrucât investigațiile au scos la iveală elemente care necesită un interval mai lung pentru clarificare decât cel estimat inițial. Până în prezent au fost formulate concluzii preliminare, iar autoritățile continuă verificările pentru obținerea unor date tehnice suplimentare și pentru conturarea unei imagini cât mai complete asupra incidentului.
Administrația Prezidențială precizează pentru sursa citată că, deși instituțiile române au acționat prompt în baza protocoalelor existente, ancheta a evidențiat necesitatea unor măsuri suplimentare. Printre acestea se numără crearea unui flux unic de comunicare și notificare între instituțiile române și forțele ucrainene, măsură deja implementată, precum și dezvoltarea unui mecanism interinstituțional mai eficient pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză.
De asemenea, este evaluată accelerarea modernizării apărării portuare și maritime, inclusiv prin dotarea cu sisteme integrate de detectare a dronelor maritime și sisteme antidronă cu infrastructura NATO.
Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, România a început încă din ziua incidentului un dialog cu Ucraina, partenerii din Uniunea Europeană și aliații din NATO.
Drone programate să se autodistrugă
În ceea ce privește cele patru drone maritime pierdute de forțele ucrainene în noaptea de 4 spre 5 iunie, autoritățile române au fost informate că acestea erau programate să se autodistrugă începând cu ora 10:26.
Drona identificată în Dana 78 a explodat la 10:27, după ce zona fusese evacuată complet. Alte trei explozii au fost confirmate ulterior în largul Mării Negre, fără victime sau pagube. Administrația Prezidențială subliniază însă că orice concluzie tehnică sau juridică privind natura exactă a incidentului, cauzele acestuia și eventualele responsabilități va putea fi stabilită doar de autoritățile competente, după finalizarea investigațiilor.
„Ancheta privind incidentul produs în data de 5 iunie 2026, când o dronă maritimă de suprafață fără echipaj la bord a explodat în Portul Constanța, este încă în desfășurare, deoarece, pe parcursul investigațiilor, s-a constatat că există elemente a căror clarificare necesită un interval mai lung de timp decât cel estimat inițial.
Până în prezent, a fost formulat un set de concluzii preliminare și sunt în derulare alte investigații pentru obținerea de date tehnice suplimentare în scopul conturării unei imagini cât mai complete și precise asupra întregului incident.
Conform raportului preliminar, incidentul din Portul Constanța a reprezentat un eveniment cu potențial major de risc, care a reușit să fie gestionat eficient de autoritățile române, în baza protocoalelor și legislației existente, fără victime sau pagube semnificative. Incidentul a testat capacitatea României de a gestiona acest tip de amenințări emergente, într-un context geopolitic tensionat și caracterizat de evoluții tehnologice rapide.”
