46 citiri
Kaupo Rosin, directorul Serviciului de Informaţii Externe al Estoniei./ FOTO:X/@FONSEJ1
Rusia nu are capacitatea de a susţine o cursă a înarmării cu Uniunea Europeană, dacă statele membre îşi respectă angajamentele asumate privind creşterea producţiei militare. Aceasta este una dintre principalele concluzii formulate de Kaupo Rosin, directorul Serviciului de Informaţii Externe al Estoniei, în cadrul celei de-a 21-a ediţii a reuniunii Yalta European Strategy (YES), desfăşurată la Kiev.
Potrivit oficialului estonian, potenţialul militar rus „a atins deja un prag maxim”, iar extinderea capacităţilor industriale pentru producţia de armament se dovedeşte a fi tot mai dificilă pentru Kremlin. „Dacă Europa acţionează cu fermitate şi coordonare, putem atinge paritatea militară într-un interval relativ scurt”, a subliniat Rosin, citat de European Pravda.
În viziunea şefului spionajului estonian, perspectiva unei competiţii strategice de lungă durată cu Occidentul reprezintă un scenariu nedorit pentru Federaţia Rusă, întrucât resursele sale economice şi industriale sunt net inferioare celor ale blocului comunitar. Această asimetrie structurală explică, în opinia lui Rosin, intensificarea eforturilor Rusiei pe frontul războiului informaţional.
„De aceea, vedem tot mai des naraţiuni lansate de propaganda rusă, care acuză Europa că ar provoca un nou conflict global sau că s-ar grăbi să escaladeze tensiunile prin înarmare. Obiectivul este clar: subminarea sprijinului public pentru consolidarea apărării europene”, a explicat oficialul estonian.
Un test de voinţă politică
Rosin avertizează, totodată, că păstrarea consensului în interiorul Uniunii Europene în privinţa programelor de reînarmare va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce presiunea propagandei ruseşti creşte. „Va fi din ce în ce mai complicat să păstrăm sprijinul pentru aceste programe în faţa presiunii interne şi externe”, afirmă el.
În paralel, Bruxelles-ul a început deja implementarea programului SAFE, un mecanism de sprijin financiar destinat consolidării industriei de apărare din Uniune. 19 state membre urmează să primească finanţare pentru proiecte militare, în funcţie de contribuţia şi nevoile fiecăreia.
Polonia, principalul beneficiar
Cea mai mare alocare din cadrul programului SAFE — aproape 43,7 miliarde de euro, adică aproape o treime din bugetul total de 150 de miliarde — revine Poloniei. Ţara este considerată unul dintre pilonii estici ai arhitecturii de securitate europene, mai ales în contextul conflictului prelungit din Ucraina.
În acest tablou geopolitic în continuă reconfigurare, mesajul transmis de serviciile de informaţii din statele baltice este clar: doar prin unitate şi investiţii consistente în capacităţile de apărare poate Europa să echilibreze o confruntare strategică pe termen lung cu Rusia — nu doar pe câmpul de luptă convenţional, ci şi în spaţiul informaţional şi psihologic.
