Un focar de infecție cu hantavirus apărut pe nava de croazieră MV Hondius a atras atenția autorităților sanitare internaționale și a generat îngrijorări în rândul opiniei publice, deși specialiștii spun că nu există premisele unei noi pandemii globale.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță că nu există îngrijorări cu privire la o nouă pandemie
Situația a fost semnalată după ce mai multe cazuri au fost confirmate la bordul vasului: trei persoane au decedat, alte trei cazuri sunt considerate suspecte, iar cel puțin șase pasageri au fost internați în unități medicale din diverse țări, unul dintre ei fiind tratat în Elveția.
În contextul apariției focarului, directorul Tedros Adhanom Ghebreyesus a transmis că, deși situația este atent monitorizată, riscul pentru sănătatea publică este considerat scăzut. Organizația lucrează împreună cu mai multe state și parteneri internaționali pentru a gestiona cazurile și pentru a asigura monitorizarea pasagerilor debarcați.
„Este un incident serios, dar evaluarea actuală indică un risc redus pentru populația generală”, a precizat șeful OMS, subliniind că situația este ținută sub control prin protocoale medicale internaționale, scrie Fanatik.
Mai tranșantă a fost poziția epidemiologului OMS Maria Van Kerkhove, care a respins comparațiile cu pandemia de Covid-19: „Acesta nu este SARS-CoV-2 și nu reprezintă începutul unei pandemii de tip Covid. Este un focar limitat, apărut pe o navă, cu un mod de transmitere complet diferit”, a declarat aceasta.
Cum se răspândește hantavirusul?
Specialiștii explică faptul că hantavirusul nu se răspândește prin aer, așa cum se întâmplă în cazul virusurilor respiratorii, ci necesită contact apropiat, direct, ceea ce reduce semnificativ riscul unei răspândiri rapide la scară globală.
Totuși, investigațiile continuă, după ce s-a stabilit că este implicată tulpina Andes, singura variantă cunoscută a hantavirusului care poate permite transmiterea de la om la om în anumite condiții. Această descoperire a determinat autoritățile să analizeze atent posibila origine a focarului.
Argentina, țara de unde a pornit itinerariul navei, este în prezent în centrul investigațiilor. Datele Organizația Mondială a Sănătății arată că această țară înregistrează una dintre cele mai ridicate incidențe ale bolii. Potrivit autorităților sanitare argentiniene, au fost raportate 101 cazuri de hantavirus începând din iunie 2025, aproape dublu față de anul anterior.
Îngrijorări există și în legătură cu pasagerii debarcați anterior din navă pe insula Sfânta Elena, care au continuat călătoria spre țările de origine, inclusiv Statele Unite. Deși aceștia nu prezentau simptome, au fost puși sub supraveghere medicală preventivă.
Câte cazuri au fost înregistrate în România?
În paralel, autoritățile sanitare din România au transmis că au fost înregistrate cazuri izolate de infecție în ultimii ani. Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 15 cazuri între 2023 și 2026, cele mai multe în anul 2025.
Ministerul Sănătății a subliniat că supravegherea bolii se face printr-un sistem regional coordonat, iar diagnosticul este stabilit pe baza analizelor de laborator și a simptomatologiei specifice.
În acest context, ministrul interimar al sănătății Cseke Attila a transmis un mesaj de liniștire publică: „Nu există motive de îngrijorare pentru România în acest moment. Situația este monitorizată, iar datele specialiștilor nu indică un risc crescut”, a declarat oficialul.
Riscăm o nouă pandemie?
În ciuda amplorii mediatice a focarului de pe vasul de croazieră, experții în boli infecțioase insistă că hantavirusul rămâne o infecție rară, cu transmitere limitată, iar scenariul unei pandemii similare cu cea de Covid-19 este, în prezent, considerat extrem de puțin probabil.
„Din punct de vedere epidemiologic, cel mai eficient este să izolezi cazurile respective până se stinge focarul epidemic. Aici norocul este că pe vasul respectiv este un focar închis. Doar în momentul în care îi lasă să umble fiecare pe unde dorește, atunci există riscul ca să se extinde mai departe. Dar dacă tu îi izolezi până ai vindecarea pacienților, ai oprit extinderea focarului respectiv. Astea sunt principiile de epidemiologie. Și în momentul când ai astfel de cazuri și se iau aceste măsuri, nu există risc. Și nu există nici contagiozitate foarte mare, nu există risc mare de a face pandemie”, a punctat infecționistul Virgil Musta, pentru sursa citată anterior.
Lipsa unui vaccin pentru hantavirus
Medicii explică faptul că lipsa unui vaccin sau a unui tratament specific pentru hantavirus nu este o excepție, ci o situație relativ frecventă în cazul anumitor agenți patogeni, în special al virusurilor cu structură complexă și comportament imprevizibil în organism.
Medicul infecționist Virgil Musta a subliniat că dezvoltarea unui vaccin nu este posibilă în mod automat pentru orice virus identificat, chiar și atunci când există interes medical major. Potrivit acestuia, unele virusuri au mecanisme biologice care le permit să se modifice rapid sau să interacționeze diferit cu sistemul imunitar, ceea ce îngreunează semnificativ procesul de creare a unui vaccin eficient și stabil.
„Nu toate virusurile permit dezvoltarea unui vaccin. Există particularități biologice care fac acest lucru extrem de dificil, iar uneori chiar imposibil cu tehnologia actuală. În plus, este nevoie de resurse financiare uriașe și de o mobilizare științifică susținută”, a explicat medicul.
Acesta a precizat că, în cazul focarului de hantavirus apărut pe MV Hondius, cercetările vor continua pe măsură ce apar noi date epidemiologice, mai ales dacă numărul cazurilor va crește sau dacă se confirmă transmiterea interumană mai extinsă.
Medicul a oferit și exemple din alte boli virale cunoscute, pentru a explica de ce unele infecții nu au încă un vaccin disponibil. În cazul HIV, de exemplu, cercetătorii nu au reușit până în prezent să dezvolte un vaccin eficient, însă progresul medical a dus la apariția unor tratamente antiretrovirale care transformă infecția într-o boală cronică controlabilă.
Un alt exemplu invocat este cel al pandemiei de COVID-19, unde, deși inițial nu exista nici vaccin, nici tratament specific, presiunea globală și amploarea răspândirii au accelerat cercetarea științifică, ducând într-un timp relativ scurt la dezvoltarea mai multor vaccinuri și opțiuni terapeutice.
