România, prizoniera substanțelor psihoactive: Medic toxicolog: „Tinerii devin polidependenți”

Drogurile invadează Europa și România, iar rapoartele recente trag un semnal de alarmă: consumul este în creștere, iar vârsta debutului scade alarmant. Odată cu apariția unor noi substanțe periculoase, răspândirea se transformă în epidemie. Tinerii sunt cei mai vulnerabili, așa că avem nevoie de acțiune imediată și coordonată pentru a salva vieți.

Donkey Kong, un nou tip de drog letal apărut pe piața din România - Foto DIICOT Vaslui

Donkey Kong, un nou tip de drog letal apărut pe piața din România – Foto DIICOT Vaslui

Datele prezentate de Raportul anual al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) pentru 2024 evidențiază aspecte îngrijorătoare atât pentru țara noastră, cât și pentru Europa. 

Concret, tot mai multe droguri sunt disponibile atât pe piața din Europa, cât și la noi în țară. Cel mai consumat drog rămâne canabisul, în timp ce pe locul secund se află cocaina. 

Cred că aceasta este cea mai îngrijorătoarea informație oficială. Cu alte cuvinte, în Europa și implicit în România, mai mult ca oricând, astăzi, drogurile sunt disponibile, se pot procura cu multă ușurință și în consecință se consumă și mai mult. Raportul face referire la majoritatea drogurilor. În mod special, se precizează că și unele droguri noi sunt disponibile, droguri, despre care cunoștințele atât ale consumatorilor, cât și cele științifice sunt limitate”, a afirmat psihologul specialist în adicții Mihai Copăceanu. 

Radu Țincu, șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină „Carol Davila“, a descris pentru „Adevărul” felul în care arată consumul de droguri în țara noastră. 

Din perspectiva profesionistului din domeniul medical, pot spune că am observat o creștere a numărului de consumatori, o scădere a vârstei de consum, care a ajuns până la 12 ani și chiar mai puțin în unele rapoarte, și o diversificare extrem de dinamică și amplă a pieței drogurilor, astfel încât sunt extrem de multe substanțe disponibile pe piață.. Ceea ce s-a mai schimbat, într-adevăr, s-a schimbat faptul că tinerii devin polidependenți. Asta înseamnă că se dezvoltă simultan de dependență la mai multe substanțe psihoactive, de foarte multe ori este vorba de o combinație între droguri recreaționale și medicamente. Evident, alcoolul fiind de cele mai multe ori o parte integrantă a acestei scheme de adicție”, a evidențiat medicul toxicolog. 

Noi droguri apar în fiecare an 

De parcă nu erau destule tipuri de substanțe psihoactive, noi droguri apar în fiecare an.  

Cel mai tulburător este că România este țara cu cea mai mare estimare națională a consumului de substanțe psihoactive noi în rândul tinerilor, cu vârste între 15 și 34 de ani, de 5,1%. O altă caracteristică a consumatorului tânăr este că alege substanțele noi, mai ieftine, dar și mai periculoase.  

Aceștia se îndreaptă către substanțele etnobotanice noi, pentru că ele sunt ieftine,sunt accesibile, se pot cumpăra chiar pe pe site-uri, pentru că încă nu sunt sub incidența legii și nu sunt reglementate. Acest lucru duce, evident, la o rată mai mare a dependenței. Substanțele acestea de sinteză sunt extrem de agresive cu sistemul nervos central, dau o dependență mult mai rapidă. Iar riscul de apariție a supradozelor este foarte mare, având în vedere că efectele sunt uneori de 50-100 de ori mai puternice cu substanțe din categoria drogurilor clasice. de asemenea, sevrajul în cazul utilizării substanțelor de sinteză este unul foarte intens, iar simptomepe sunt foarte violente. Tot acest tablou, extrem de neplăcut, îi face pe acești tineri să își administreze o nouă doză într-un interval foarte scurt de timp, având în vedere că sevrajul poate apărea chiar și în  intervalul aceleiași zile.”, adaugă Radu Țincu. 

Consumatorii de droguri din Europa consumă din ce în ce mai mult de un drog, cu sau fără voia lor. 

Consumatorii nu sunt conștienți de substanța sau substanțele pe care le consumă și de aici avem o serie de efecte periculoase asupra stării de sănătate.”, punctează Mihai Copăceanu. 

Care e pericolul? „Riscul e de supradozare, o substanță este până la 50-100 de ori mai puternică decât un drog clasic. Acest lucru îl face vulnerabil pe cel care îl administrează să dezvolte intoxicația puternică. Pe de altă parte, de foarte multe ori, chiar cei care produc aceste substanțe cumva greșesc rețeta, greșesc procesul de fabricație și se întâmplă să fie combinate mai multe substanțe psihoactive, fără ca cel care le consumă să cunoască acest lucru. Se întâmplă frecvent ca droguri clasice cum ar fi canabisul, cocaina, să fie combinate cu astfel de substanțe de sinteză pentru a crește cumva efectul și potența lo, dar consumatorul, cel care cumpără, nu știe faptul că la o substanță naturală s-au adăugat și substanțe de sinteză care să aibă efect de potențare pentru obținerea unor tenzații din ceea ce în ce mai intense.”, ne lămurește medicul primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. 

Laboratoare de droguri în România 

Țara noastră nu mai este de mult una de tranzit, ci una de consum sau chiar una în care se produc drogurile: România a fost una din cele 7 state membre ale UE care au raportat că au desființat laboratoare de amfetamine, mai arată raportul. 

Ce înseamnă acest lucru? Că ne confruntăm cu ceva nou la care trebuie să fim atenți și anume: producția de droguri sintetice…aici la noi, pe teritoriul României !!”, explică psihologul Mihai Copăceanu. 

Fără soluții clare 

România se numără printre țările care nu oferă intervenții de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, mai arată raportul. În plus, în toată Europa se remarcă o tendință în creștere a recrutării și exploatării minorilor în traficul de droguri. 

Deși avem tot mai des discuții despre combaterea fenomenului de combatere a drogurilor, nu avem și rezultate. 

Sunt mai multe lucruri pe care se pot ajuta. Din păcate, până la urmă, România doar a luat în discuție problematica lucrurilor, dar măsuri efective, reale, nu au fost implementate.”, subliniază Radu Țincu. 

Medicul spune că sunt mai multe elemente de luat în considerare în lupta cu drogurile. 

Pe de o parte controlul traficului, care intră sub apanajul MAI, care trebuie să crească numărul de persoane care lucrează în domeniu. Pe de altă parte e vorba de o latură educațională, care lipsește, educație în școli care se înceapă de la clasa I până la liceu, trebuie să fie un program susținut. Un program care să aibă și eficiență, realizat de echipe multidiscilpinare.”, spune Radu Țincu. 

Nu în ultimul rând trebuie să fie luate măsuri sociale, medicul spune că a propus mai multe printre care decontarea testelor toxicologice pentru tineri, testarea antidrog în școli sau testarea apelor reziduale în școli. 

Testarea antidrog în școli este un element care ar trebui să fie luat în calcul având în vedere că peste 60% din adolescenții din școli au fost de acord să fie testați antidrog. Și atunci această testare ar putea fi o altă măsură care se limiteze consumul de substanțe psicoactive. Și nu în ultimul rând, testarea apelor reziduale din institutiile școlare. Putem să testăm în mod colectiv dacă în școala respectivă se consumă sau nu droguri prin testarea apelor reziduale,  iar asta oferă o imagine de ansamblu cu privire la tipul substanțelor folosite. Și atunci se pot și particulariza politicile sanitare în funcție de caracteristicile consumului.”, a detaliat acesta. 

Chiar dacă cel mai tânăr român care a consumat droguri are 8 ani, centrele dedicate acestei categorii de vârstă și nu numai, sunt insuficiente ca număr și multe dintre ele sunt private. 

„Ministerul Sănătății va trebui să rezolve un program național de recuperare a adolescenților dependenți. Și acest lucru trebuie să presupună nu doar spitale,  ci anumite centre de reabilitare, astfel încât să poată beneficia pentru o perioada de câteva luni de zile de aceste programe de reabilitare, scăzând riscul de recădere, fără susținere, procentul tinerilor care se întoarce la consumul de droguri este foarte mare.”, concluzionează medicul toxicolog. 

SURSA