La „Interviurile Adevărul”, moderate de jurnalista Irina Petraru, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avertizat marți, 26 mai, că România riscă nu doar să piardă o parte importantă din fondurile din PNRR, ci chiar să fie obligată să returneze bani deja încasați, dacă reformele și investițiile asumate nu sunt duse la capăt. Vicepreședintele PPE și al PNL a vorbit despre întârzierile din Planul Național de Redresare și Reziliență, deficitul bugetar, tensiunile politice legate de formarea noului Guvern și presiunea tot mai mare exercitată asupra economiei românești.
Adevărul: Se împlinește chiar astăzi un an de când a fost ales președintele Nicușor Dan, iar mulți spun că este cea mai mare scădere de popularitate în cazul unui președinte ales în perioada post-decembristă. Dacă e să vorbim însă despre contextul dificil pe care l-a prins, până la urmă, Nicușor Dan, acesta este unul în care probabil niciunul dintre președinții pe care i-am fi putut avea nu s-ar fi descurcat, cel puțin până în acest moment. Așteptările sunt foarte mari, iar președintele ar putea fie să complice lucrurile, fie să detensioneze situația prin desemnarea unui premier. Sunt deja două nume vehiculate intens, iar acestea aparțin unor consilieri și oameni apropiați ai lui Nicușor Dan, pentru că, dacă premierul desemnat va reuși să formeze un guvern, atunci vom putea spune că președintele are, în sfârșit, premierul lui. Discutăm despre această perioadă tensionată pentru toate partidele politice chiar acum cu europarlamentarul Siegfried Mureșan. Vă mulțumim foarte mult că sunteți alături de noi. Sunteți vicepreședinte PPE și vicepreședinte PNL, așa că putem vorbi despre ambele planuri.
Siegfried Mureșan: Mulțumesc pentru invitație,
sunt vicepreședinte PPE și europarlamentar PNL, în cadrul PNL nu am o funcție
de conducere.
Nu mai sunteți vicepreședinte PNL?
Nu am fost niciodată, sunt vicepreședinte al
PNL Diaspora, sunt foarte fericit fără a avea o funcție de conducere în PNL. Nu
am avut și nu mi-am propus niciodată.
Și dacă vorbim despre ce se întâmplă totuși în
partidul pe care dumneavoastră îl reprezentați, de foarte multă vreme, că
membru PNL sunteți de multă vreme, cum vi se pare că se descurcă partidul în
momentul acesta pe plan politic?
Situația în cadrul PNL este mult mai liniștită
decât sunt discuțiile despre PNL în spațiul public. Evident, Partidul Național
Liberal este un partid liberal în care mereu au existat discuții, există
opinii, însă vă spun un lucru foarte clar: Obiectivul
Partidului Național Liberal este să formăm o majoritate fără PSD și fără AUR
după următoarele alegeri parlamentare. Ca atare, pentru prima dată de mulți
ani, Partidul Național Liberal gândește pe termen lung. Știu că gândirea
aceasta pe termen lung nu este specifică altor actori politici, știu că Sorin Grindeanu
s-a gândit la moțiune de cenzură și nu s-a gândit la ziua de apoi.
Ne gândim pe termen lung, obiectivul nostru
este clar, să câștigăm viitoarele alegeri parlamentare, să formăm o majoritate
curată fără PSD și AUR și toate acțiunile pe care le veți vedea ale Partidului
Național Liberal vor fi menite recâștigării încrederii oamenilor și să facem o
ofertă cinstită, onestă oamenilor care vor modernizarea, vor reformarea
României și vor o Românie cu adevărat pro-europeană. Și, repet, avem discuții
în cadrul Partidului, dar nu avem nici pe departe diviziunile care sunt
relatate în spațiul public.
Siegfried Mureșan la Interviurile Adevărul FOTO: Cătălin Mănescu
Spuneți dumneavoastră că vă faceți un plan pe
termen lung, pe de altă parte acest plan cel mai probabil va fi opoziția, dacă
e să ne luăm după ce spuneți dumneavoastră, pentru că matematic nu se poate
face fără PSD. Dar în opoziție viața e grea, iar primarii, pentru că ei pot să facă
presiune foarte mare asupra președintelui Partidului, primarii vor cere bani,
proiecte, fonduri europene, susținere din partea Guvernului, iar un partid
aflat în opoziție n-are ce să dea.
Păi, în primul rând, ultima dată când Partidul
Național Liberal a crescut semnificativ a fost în opoziție. Între 2017 și 2019,
noi, Partidul Național Liberal, am crescut de la 17% la 27%.
Am scăzut după aceea la guvernare, de la 27%
în anul 2019, până la 8% scorul la alegerile prezidențiale din 2024. Deci ce
ne-a făcut rău a fost coabitarea cu PSD-ul, guvernarea pe o agendă PSD. Asta i-a
dezamăgit pe votanții noștri.
De crescut am crescut în opoziție. Suntem
convinși că, făcând, repet, o ofertă corectă, cinstită, știm că recâștigarea
încrederii e un proces de lungă durată, un proces dificil, dar știm că în
opoziție putem crește – unul la mână, doi la mână – în ceea ce privește primarii.
Întrebarea dumneavoastră, legitimă.
Cu deficit de 9% în 2024, cu România realmente
aflată la un pas de a avea fondurile europene blocate în anul 2024, de a nu mai
fi recomandată investitorilor… e clar că România va trebui să acționeze
extrem de prudent din punct de vedere fiscal, bugetar. Dacă nu, domnul
Grindeanu va trebui să se întoarcă la finalul anului, să spună oamenilor că nu
are bani de plătit pensii și salarii.
Dar de ce domnul Grindeanu? Știți că el va fi
premier?
Fiindcă este președintele principalului partid
parlamentar și este cel care, după ce a dărâmat guvernul, trebuie să vină cu o
soluție.
Ce încerc să spun este următorul lucru: dacă
PSD-ul, care a fost mereu partidul, care a fost necumpătat în privința banului
public, și de aceea am făcut această legătură cu PSD-ul, fiindcă mereu în anii
guvernării PSD-ului am avut deficit mai mare. Ce încerc să spun este niciun
guvern nu își va permite să dea primarilor foarte mult la deficitul pe care îl
avem.
Având în vedere situația economică a țării,
orice guvern va trebui să încerce să țină cheltuielile sub control. Ca atare,
ce vreau să vă spun este, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, pentru un
primar nu este nicio diferență între a fi dintr-un partid aflat la guvernare
sau a fi dintr-un partid aflat în opoziție. Guvernul nu va avea ce să dea
primarilor.
Ca atare, pentru primarii Partidului Național
Liberal, a fi la guvernare sau a fi în opoziție, pentru prima dată, va fi
același lucru. Chiar și dacă am fi fost la guvernare, ei nu ar fi avut mai
multe resurse, mai multe proiecte decât vor avea cu noi acum în opoziție.
Poate se mai schimbă lucrurile. Dar între
timpul dumneavoastră spuneați ceva mai devreme că a fost o greșeală că ați
făcut această alianță cu PSD, o dezamăgire?
Am spus că a fost o greșeală că am permis
PSD-ului ca coaliția PSD-PNL să guverneze pe o agendă PSD în perioada 2022-2024
și că această coaliție cu PSD-ul a creat dezamăgiri în rândul votanților
Partidului Național Liberal. Nu este niciun secret. Pentru un votant de centru dreapta,
pro-european, a te afla într-o coaliție cu PSD-ul care în urmă, cu câțiva ani
de zile, ataca statul de drept, justiția … au ieșit sute de mii de oameni în
stradă împotriva prim-ministrului Sorin Grindeanu și a OUG 13 pe care el a
dat-o în favoarea lui Liviu Dragnea… a guverna cu PSD-ul nu a fost o
chestiune facilă pentru votanții – oameni cinstiți, pro-europeani de centru
dreaptă.
Spuneți așadar că, până la domnul Bolojan,
conducerile anterioare ale PNL s-au lăsat pe mâna PSD-ului?
Spun că nu putem avea niciodată încredere în
PSD. Și am văzut chiar și în ultimul an de guvernare când au existat înțelegeri
privind modernizarea și reformarea României scrise în acordul de coaliție
dintre PNL, UDMR, USR, minoritățile naționale și PSD, lucruri pe care PSD-ul
le-a agreat și după aceea a încercat un an de zile să le blocheze și la
momentul la care Ilie Bolojan a spus nu, vreau să facem reforma companiilor de
stat, vreau să reducem pierderile din companiile de stat, vreau să facem
administrația publică locală eficientă și insist, fiindcă România are nevoie de
aceste lucruri, PSD-ul și-a dat mâna cu AUR pentru a dărâma guvernul Bolojan.
Deci spun că PSD-ul ne dă în fiecare zi ocazia să vedem că una promite și alta
face în realitate. Și de aceea ne e greu să avem încredere.
Aici, dacă tot am pomenit de AUR, sunt
convinsă că dumneavoastră din Parlamentul European vedeți poate în mod diferit
lucrurile și chiar e păcat să nu discutăm despre asta. Pentru că, în primul
rând, l-am avut invitat pe domnul Fenechiu, care era cumva legătura PNL-ului cu
AUR. Și îi auzeam și pe domnul Fenechiu și pe alții colegii de-ai dumneavoastră
vorbind foarte frumos despre AUR, dintr-o dată. Adică … de
la discursul domnului Muraru care cerea să fie scos în afara legii la tonul
împăciuitor pe care l-am auzit la domnul Fenechiu era o distanță ca de la cel
la pământ. Ce s-a întâmplat?
Sunt convins că polarizarea politică în
România, în următorii ani, pentru prima dată va fi următoarea: Forțele politice
care vor să țină România pe loc captivă, să se împotrivească reformei și care
vor să ducă România înapoi vor fi conduse de AUR și forțele politice care vor
să ducă România înainte, să o modernizeze, să o reformeze și care vor o Românie
politică, care vor o Românie pro-europeană vor fi conduse de Ilie Bolojan.
Sunt convins că în următorii ani, în ciclul
electoral 2028-2030 polarizarea nu va mai fi pro-PSD sau anti-PSD așa cum a
fost din 1990 încoace. Sunt convins că PSD-ul va avea soarta multor partide socialiste
europene care în alte țări europene au luat între 5 și 10% la alegerile
parlamentare. Sunt convins că PSD-ul nu va trece de 13-14%, cred că 13% este
scorul pe care PSD-ul l-a luat în județul Bihor la ultimele alegeri
parlamentare.
E un indiciu bun. Cred că PNL-ul a luat 36%.
Județul domnului Bolojan până la urmă.
Păi da, domnul Bolojan care este aici președinte PNL la nivel național acum.
Dacă mergem la Suceava, acolo e AUR. Le zici
de domnul Bolojan, s-ar putea să nu fie bine.
S-ar putea să fie. Ce încerc să spun eu
următorul lucru: sunt convins că pentru prima dată, și e greu pentru mulți să
creadă după ce PSD-ul a fost partidul dominant în România 35 de ani, sunt
convins că PSD-ul la alegerile parlamentare în 2028 va juca doar un rol
marginal, un rol de partid balama. Sunt convins că partidul „Forțelor
Antireformatoare”, partidul etalon, va fi AUR. Și sunt convins că polarizarea
va fi între cei care vor să țină România pe loc, conduși de AUR, și cei care
vor să ducă România înainte, conduși de Ilie Bolojan.
Aceasta va fi polarizarea. Deci diferența
între AUR și PNL este extrem de mare din punct de vedere a ceea ce propunem.
AUR este un partid populist, un partid extremist, un partid antieuropean. PNL-ul se va
prezenta ca un partid pro-european orientat pe soluții. Însă, un lucru vreau să
mai spun: mulți dintre oamenii care au votat AUR nu au nicio vină.
Cetățenii nu trebuie niciodată învinuiți de către oamenii politici. Vina este a
oamenilor politici. Ca atare, nicio colaborare cu AUR.
Dar, cu siguranță, unii dintre oamenii care au
votat AUR nu sunt antieuropeni, nu sunt nici pro-ruși, au fost dezamăgiți de
nedreptățile din societate. Și măsurile acestea pe care noi le propunem în
această perioadă, reducerea risipei, reducerea banului public, corectarea
inechităților, o lege a salarizării unitare prin care sporul să nu poată fi mai
mare de 20%. Sunt convins că aceste măsuri de corectarea nedreptăților din
societate pe care premierul Bolojan le propune și pe care le va susține și în
anii următori și care vor fi parte a programului de guvernare al Partidului
Național Liberal vor face o parte din oamenii care au votat antisistem la
ultimele alegeri să voteze împotriva AUR, împotriva PSD-ului și poate în
favoarea PNL la următoarele alegeri.
Dar credeți că AUR a crescut și pentru că PNL
a fost slab în guvernele din care a făcut parte alături de PSD?
AUR a crescut fiindcă guvernarea anterioară a
fost slabă, fiindcă nu a reformat, nu a livrat.
Vă întreb de PNL.
PNL-ul nu a fost singur la guvernare în
ultimii ani, deci AUR a crescut fiindcă guvernele PSD-PNL din ultimii ani au
pierdut încrederea oamenilor. Deci da, cred că AUR a crescut în parte și din
cauza guvernării anterioare PSD-PNL.
Și, dacă spuneați că PNL-ul are un plan pe
termen lung, acesta include și candidatura domnului Bolojan la prezidențiale?
Alegerile prezidențiale sunt ultimele alegeri
din ciclul electoral. Niciun om politic serios nu își poate face un plan acum
pentru finalul ciclului electoral fără a ști cum începe ciclul electoral. Ca
atare e clar că Ilie Bolojan este omul politic cel mai credibil în momentul de
față pentru electoratul care vrea modernizarea și reformarea României. Pentru
electoratul pro-european. Și mă aștept ca el să fie port-drapelul blocului
pro-european care vrea modernizarea României la alegerile parlamentare.
Și dacă vom câștiga alegerile parlamentare e
firesc ca dumnealui să devină prim-ministru pe un mandat plin în anul 2028.
Deci până la alegerile prezidențiale avem alegerile parlamentare iar orice
președinte în funcție ar obligația să se gândească la alegerile parlamentare
înainte de a face speculații privind alegerile prezidențiale. Și repet, eu m-am
simțit bine în perioada în care Ilie Bolojan a fost prim-ministru și mi-aș dori
să revină la Palatul Victoria.
Întreb asta pentru că Sorin Grindeanu, de
exemplu, a declarat aici la „Adevărul” că dumnealui crede că Ilie Bolojan vrea
să candideze și că practic tot ce a făcut în ultima perioadă ține de această
agenda. Și au fost speculații inclusiv că președintele ar avea o antipatie față
de domnul Bolojan pentru că îl vede ca pe un posibil contracandidat la
următoarele prezidențiale.
Da, domnul Grindeanu e foarte simpatic. Adică, în
primul rând, mă mir că domnul Grindeanu a crezut măcar și pentru un moment că
poate câștiga o confruntare politică cu Ilie Bolojan. Dacă ne uităm la
rezultatele politice ale fiecăruia dintre ei, la rezultatele administrative din
ultimii ani, știm cu toții ce a făcut Ilie Bolojan la Oradea și în județul
Bihor. Nu știm ca Sorin Grindeanu să fi făcut ceva în cele șase luni de zile în
care a fost președinte al Consiliului Județean Timiș. Știm doar că
a plecat după șase luni de zile pentru a deveni prim-ministrul lui Liviu
Dragnea. Știm că a început perioada scurtă de prim-ministru cu OUG 13 care a
scos sute de mii de oameni în stradă. Deci, ce încerc să spun este că
confruntarea între Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan nu s-a încheiat în ziua
moțiunii de cenzură, ci a început în ziua moțiunii de cenzură și este evident
că Sorin Grindeanu este mai puțin echipat pentru această confruntare pe termen
lung, unu la mână. Doi la mână: este evident încercarea lui Sorin Grindeanu de
a sădi neîncredere între premierul Ilie Bolojan și președintele României, de
aceea încearcă probabil să-i spună președintelui României vezi că Ilie Bolojan
este un pericol pentru tine, ori nimic mai fals. Prin modul în care a guvernat
România în ultimul an, Ilie Bolojan a rezolvat multe probleme care practic au
restabilit încrederea României, lucru care este bun și pentru președintele
României, pentru modul în care el poate face politica externă a României. Deci
încercarea lui Sorin Grindeanu de a sădi neîncredere între președinte și primul
ministru este evidentă, nu trebuie să cădem în această plasă, la fel cum Sorin
Grindeanu încearcă să sădească neîncredere și între Partidul Național Liberal
și USR.
Îl văd cum spune PNL-ului Ilie Bolojan „usr-izează” PNL-ul și îl văd cum spune USR-ului Dominic Fritz „pnl-izează” USR-ul. Săptămâna trecută domnul Grindeanu spunea: „mă întreb dacă Dominic Fritz
mai este președintele USR sau deja președintele USR este Ilie Bolojan”. Sorin
Grindeanu aplică o rețetă realmente slăbuță, grupa mică … prin care încearcă
să sădească neîncredere între PNL și USR. Ambele lucruri, atât faptul că PNL-ul
se „usr-izează” cât și faptul că USR-ul se „pnl-izează” sunt false.
Suntem două partide distincte, fiecare e
condus de președintele în funcție. Știu că e greu pentru domnul Grindeanu să
accepte că PNL-ul este condus de președintele PNL și USR-ul de președintele
USR, când dumnealui ca președinte PSD vede cum propriul său partid este condus
de Olguța Vasilescu, dar la noi nu este așa. La noi, la PNL, într-adevăr,
președintele Bolojan conduce partidul.
Dar în cazul celor de la USR, nu puteți să
băgați mâna în foc, pentru că, până la urmă, Dominic Fritz este un apropiat al
președintelui Nicușor Dan. Dumnealui i-a povestit cum merge la Cotroceni și
vorbesc ei acolo, tot felul de lucruri, lasă telefoanele la intrare, nu? Dumnealui
i-a povestit. Dar, dincolo de asta, nu puteți să băgați mâna în foc că cei de
la USR, dacă li se va cere din partea președintelui să ajute pentru guvernare,
nu o vor face. Pentru că, în condițiile în care un guvern trebuie să treacă, noi avem
de finalizat PNRR, SAFE, nu ne permitem
să ne jucăm totuși cu orgoliile.
Păi, până una alta, domnul Grindeanu s-a jucat
și cu PNRR și cu SAFE. Am avut chiar săptămâna trecută, pentru prima dată, în
șase ani de la începutul PNRR, un guvern al României care a reușit să
deblocheze din partea Comisiei Europene o cerere de plată completă, fără nicio
suspendare și pierdere de fonduri europene și fără întârziere.
2,62 de miliarde de euro. Deci, cu
certitudine, actualul guvern nu s-a jucat nici cu SAFE, nici cu PNRR, ci le-a
implementat cu succes. Ce vă pot spune este următorul lucru: avem o
decizie clară a Biroului Politic Național al PNRR, prin care spunem că, chiar
și dacă vom fi în opoziție, vom susține toate proiectele ce țin de
concluzionarea cu succes a PNRR, de implementarea programului european de
apărare SAFE, de aderarea la OCDE și toate măsurile care garantează
stabilitatea financiară a României. Deci, Partidul Național Liberal fie la
guvernare cum a fost în ultimul an, fie în opoziție, cum vom fi de acum încolo,
va fi responsabil. Responsabilitatea și guvernarea să nu fie confundate. Sunt două
concepte diferite. Așa cum unii sunt iresponsabili la guvernare, așa noi vom fi
responsabili în opoziție.
Da, dar nu puteți să vă bazați 100% pe cei de
la USR pentru că dacă va fi nevoie și președintele le va cere, poate vor vota
guvernul nou. Poate nu vor face parte din el, dar poate îl vor susține din
Parlament.
Vă doriți să nu ne putem baza pe cei de la
USR?
Nu, vă întreb.
Avem încredere în faptul că tot cea ce a fost
discutat între președintele Partidului Național Liberal Ilie Bolojan și
președintele USR va fi respectat atât de către Partidul Național Liberal cât și
de către USR. Nu cred că USR-ul va merge într-o combinație cu premierul OUG 13
și cu AUR. Nu cred că ar fi bine nici pentru USR ca USR-ul să se „psd-izeze”
voluntar în perioada următoare.
Cred că ar face o greșeală. Dar este foarte
posibil să nu fie domnul Grindeanu premierul. Tocmai pentru că azi am putea să
avem o surpriză sau nu neapărat de la Cotroceni … președintele să anunțe, să
desemneze de fapt un premier în persoana unuia dintre apropiați, un consilier. Iar
dacă ar fi vorba de domnul Burnete sau de domnul Tomac ambii sunt niște
persoane civilizate cu care sunt convinsă că USR-ul ar putea să discute.
Am un respect real profund și față de domnul
Burnete și față de domnul Tomac, amândoi sunt oameni serioși. Domnul Tomac este
om politic, este președintele unui partid extraparlamentar, dar e președinte de
partid politic om politic.
Domnul Burnete este tehnocrat. Nu cred că pot
fi priviți la pachet, dar cred că faptul că poate în cele din urmă președintele
României va fi nevoit să desemneze un colaborator apropiat ca prim-ministru
arată soluția dificilă în care Sorin Grindeanu l-a pus, din păcate, pe
președintele României, creând o problemă pe care domnul Grindeanu nu dorește să
o rezolve. Adică avem o nouă majoritate în Parlamentul României, PSD-AUR,
trebuie să vedem dacă aceasta este o majoritate constructivă și își poate asuma
guvernarea sau dacă este doar o majoritate destructivă, care nu e capabilă să guverneze,
să ducă lucrurile înainte.
Ca atare cât de multe lucruri sunt volatile în
momentul de față. Un premier fără un partid politic în spate, deci indiferent
dacă este un premier tehnocrat sau un om politic, repet, al cărui partid nu
este… sau independent, va depinde de partidele parlamentare și cel mai mare
grup parlamentar îl are PSD-ul. Ca atare e evidentă intenția domnului Grindeanu
de a fi premierul din umbra al României și eu cred că nu e bine ca România să
aibă un premier slab la Palatul Victoria și un premier din umbră oriunde
altundeva.
Am avut acest experiment cu Liviu Dragnea,
care a fost premierul din umbra a trei guverne, guvernul Grindeanu, guvernul
Tudose și guvernul Dăncilă și nu a ieșit bine pentru România. Cred că corect
este ca oamenii să știe cine e la guvernare, cine e în opoziție, corect este să
avem un premier legitimat, care a candidat la alegeri, despre care se știe cine
este. Și sunt convins că un premier tehnocrat, la care nu ar fi clar cine îl
susține, cine e premierul de fapt, cine îl guvernează, pe ce agenda, sunt
convins că un premier tehnocrat va duce la creșterea populismului în România și
a creșterii, neîncrederii în aparatul de stat. Așa cum după fiecare guvern
tehnocrat în trecut, să ne gândim la guvernul condus de premierul Cioloș în
2016 sau la guvernul condus de premierul Isărescu în 2000 … Așa cum după
fiecare guvern tehnocrat a câștigat partidul populist de la acel moment și la
acel moment PSD-ul cu un program electoral populist „de toate pentru toți” a
câștigat alegerile după un an de guvernare serioasă a premierului Isărescu.
Adrian Năstase și Ion Iliescu au câștigat în
2000 alegerile și au ținut captivă România patru ani de zile. După un an de
guvernare Cioloș, Liviu Dragnea a câștigat alegerile și am văzut trei ani de
captivitate. Sunt convins că acum, dacă am avea un guvern tehnocrat, vor
câștiga populiști din România, doar că de data aceasta populistul principal nu
mai este PSD-ul, ci este AUR.
Ciucu vrea ca PNL să se „lepede de PSD-ism”. „Ne-a contaminat în ultimii ani cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni”
Sunt convins că dacă vom avea un guvern
tehnocrat, AUR va fi un beneficiar. Dar repet, cum am spus și mai devreme,
polarizarea politică în următorii ani se va face între AUR și forțele
reformatoare conduse de Bolojan. Un ultim lucru pe care vreau să-l spun, PSD-ul
niciodată nu a fost reales.
Când a fost la guvernare, a pierdut mereu
alegerile apoi și le-a câștigat cel mai bine după guvernare tehnocrată. Nu cred
că trebuie să facem pe plac PSD-ului. Eu nu vreau ca PSD-ul să câștige
următoarele alegeri și de aceea, cred că un guvern tehnocrat, repet, nu e bun.
Credeți că PSD-ul este un pericol mai mare
decât AUR sau invers?
Cred că sunt la fel, realmente. Cred că sunt
la fel. Să nu uităm că la ultimul congres al PSD, PSD-ul și-a șters din
propriul statut noțiunea de partid progresist și a înlocuit-o cu niște lozinci
AUR. Cred că această cooperare PSD-AUR pe care o vedem și moțiunea de cenzură,
nu au fost negociate între duminică seara și luni dimineața. Nu cred că domnul
Neacșu de la PSD și cu cine a fost dumnealui de la AUR atunci când au anunțat
moțiunea de cenzură luni dimineață, nu cred că au croșetat-o doar în acea zi,
ci cred că PSD-ul se pregătește de mai mult timp de o colaborare pe termen lung
cu AUR și cred că acesta este riscul real pentru România.
AUR ca partid principal, PSD ca al treilea
partid ca mărime din România la un 10-12% slăbit … să fie un facilitator al
unei majorități pentru AUR. Și cred că riscul major este ca PSD și AUR să
încerce împreună să țină România captivă, lucru pe care PSD-ul câteodată l-a
reușit în trecut, PSD-ul nu-l mai poate face ca în trecut, dar cred cu adevărat
că marele pericol este această coabitare, alianță, cooperare PSD-AUR, care e
evident că e pregătită de cele două partide.
Și ce vă faceți dacă președintele îl
desemnează pe domnul Nazare, care este suspendat din PNL din câte știu și dumnealui trebuie să-și facă un guvern. Ce se
întâmplă atunci? Pentru că va trebui să înceapă o discuție inclusivă cu acea
numită grupare Thuma din PNL care s-a opus în mod vehement al lui Ilie Bolojan.
Nu am văzut în momentul de față nicio
desemnare ca atare, nu aș specula, în ceea ce privește opoziția vehementă din
cadrul Partidului Național Liberal. Repet, există discuții, dar o opoziție
vehementă nu este. La ultimul Birou politic Național la care am votat inclusiv
trecerea în opoziție. Decizia finală a fost luată cu 50 de voturi pentru, niciun
vot împotrivă, nicio abținere și patru colegi care nu au votat. Aceasta nu
este o opoziție vehementă în cadrul Partidului.
Dar poate dacă … e o situație de acest gen,
discuțiile s-ar purta altfel.
Întrebarea dumneavoastră e interesantă și
adesea s-a mizat pe faptul că Ilie Bolojan ar fi un om politic slab, care
există doar în virtutea ocupării poziției de prim-ministru și s-a mizat în mod eronat
pe faptul că dacă Ilie Bolojan pierde guvernarea, va fi ușor de înlăturat.
Această ipoteză este falsă, deoarece Ilie Bolojan a avut în ultimele luni doi
piloni prin care a putut exercita în mod onest puterea, poziția de
prim-ministru al Guvernului României și susținerea populară. Știu că pentru un
om politic care nu are susținere populară a se agăța de o funcție, e singura
cale de a supraviețui.
Nu este cazul lui Ilie Bolojan. Când ești cel
mai credibil om politic din România și cel mai credibil om politic pentru
electoratul care vrea modernizare și care este majoritar în România, fiindcă de
aceea alegerile prezidențiale au fost pierdute de Adrian Năstase, Victor Ponta
și Viorica Dăncilă, fiindcă PSD-ul poate mobiliza un electorat care vrea să
țină România pe loc, care este semnificativ, dar care nu este majoritar. Noi cu
Ilie Bolojan ne vom adresa electoratului majoritar, care a și votat împotriva
lui George Simion de pildă la ultimele alegeri prezidențiale. Și de aceea cine
mizează pe slăbiciunea lui Ilie Bolojan cred că greșește, așa cum Ilie Bolojan
a construit la Oradea și în județul Bihor, așa va moderniza și va construi și
Partidul Național Liberal în următorii doi ani de zile, deci nu cred că Ilie
Bolojan va fi slăbit în cadrul Partidului Național Liberal.
Ce se întâmplă, însă, în PPE? Pentru că aici
chiar puteți să ne spuneți ca vicepreședinte PPE… are susținerea partidului,
popularilor europeni Ilie Bolojan?
Răspunsul este da și nici nu v-ați aștepta la
un alt răspuns din partea mea. Susținerea la nivel european se câștigă mereu
prin onestitate, prin competență și prin respectarea cuvântului dat.
Vă explic de ce a câștigat Ilie Bolojan încrederea
partenerilor europeni ai României. A câștigat încrederea, fiindcă din prima zi
în care a venit ca prim-ministru a spus următorul lucru: „țara mea a făcut și
greșeli în trecut. Știu că au fost lucruri neadevărate susținute de România în trecut.
Știu că premierul Ciolacu v-a promis stimată Comisia Europeană lucruri pe care
nu le-a făcut și nu avea de gând să le facă. Eu nu voi face acest lucru”. Premierul
Bolojan a spus: voi promite doar ceea ce știu că fac și ceea ce promit
realmente fac. Și a redus deficitul, a început reformele, a recuperat
întârzierile din PNRR și pe rezultate concrete a câștigat încrederea
partenerilor europeni. Cum v-am spus, prima tranșă neîntârziată și completă din
PNRR acum. Deci da, Ilie Bolojan are în momentul de față, nu doar încrederea
familiei noastre politice a Partidului Popular European, pe care e firesc să o aibă, dar și încrederea instituțională
din partea instituțiilor Uniunii Europene, care vor o Românie puternică, o
Românie care să joace un rol semnificativ la nivel european și au văzut că Ilie
Bolojan a luat o Românie extrem de fragilă din punct de vedere economic, pe
marginea prăpastiei cu risc major de suspendare de fonduri europene și de
retrogradare la nivel nerecomandat investiților și a reușit să ne readucă pe
drumul drept. Sper să nu pierdem sacrificiile făcute în ultimul an și să nu ne
jucăm cu echilibru fragil pe care am reușit să-l stabilim în ultimul an.
Pe de altă parte,
tocmai ce s-a anunțat acel plan pentru noua legea salarizării. Va fi pus în
aplicare, vor fi niște creșteri.
Cu ce? Se întreabă
foarte multă lume. Cu ce ne vom permite? Și mai mult de atât, în momentul în
care vor fi puse în aplicare, partidul care le va pune în aplicare și care
probabil nu va fi PNL, va lua, cum se zice, partea leului, nu? Va fi văzut ca
salvatorul nației.
În primul rând, legea
salarizării unitare corectează nedreptățile care au existat în sistem. Oameni
care lucrau, făceau aceeași muncă, riscau să primească două salarii diferite.
Fiindcă șeful putea să dea unuia prime și sporuri extrem de mari, fiindcă în
funcție de momentul în care au fost angajați, de condițiile în care au fost
angajați, lucrau cot la cot în același birou și aveau salarii diferite. Un
lucru care era incorect.
Legea salarizării
unitare aduce transparență. Nimeni nu va avea un salariu mai mic. Creșterile
sunt graduale, deci sunt responsabile și un lucru e foarte important: creșterea
anvelopei salariale nu va fi niciodată mai mare decât creșterea economică.
Fiindcă eu ca om politic vreau ca oamenii să aibă salarii cât mai mari în
România și să aibă pensii cât mai mari. Însă, mereu când politicienii în trecut
au vândut oamenilor iluzii, când au făcut creștere de pensii sau salarii mai
mari decât ne permiteam, trebuiau după aceea să ia banii oamenilor pe altă
parte.
Și fie am avut o rată
a inflației crescută care după aceea practic a erodat salariul sau pensia.
Ți-au mărit pensia astăzi, dar mâine au crescut prețurile și pensia ta a
crescut de la 1000 la 1200 de lei, dar pâinea s-a scumpit de la un leu la 1,3
lei.
Deci asta și se
poate întâmpla. Măriți salariile și crește și inflația.
Da, dar ce încerc să
spun este, noua lege a salarizării unitare spune foarte clar, anvelopa
salarială să nu crească mai mult decât creșterea economică, ceea ce e sănătos.
Adică da, vom crește salariile oamenilor în mod predictibil în următorii ani,
dar pe măsură ce economia crește.
Deci legea
salarizării unice cred că corectează nedreptățile din sistem și cred că e bună
pentru oamenii cinstiți.
Există în
continuare riscul să pierdem sumele uriașe din PNRR?
Răspunsul sincer este
da. Acest risc există. Mai avem de absorbit aproape 10 miliarde de euro din
PNRR în trei luni de zile. PNRR-urile tuturor statelor membre se încheie la 31
august 2026. Am fost unul dintre cei trei negociatori șefi ai Parlamentului European pentru legislația
europeană o cunosc exact.
Pentru a primi toți
banii trebuie să facem două lucruri. Pe oricare dintre aceste două lucruri,
dacă nu-l facem, riscăm pierderi. 1. Să terminăm lucrările la timp, toate
lucrările până la 31 august. Și 2. – să implementăm reformele pe care le-am
agreat cu Comisia Europeană. Dacă vor fi întârzieri la lucrări, riscăm să
pierdem niște bani. Dacă unele dintre reformele pe care guvernul Bolojan
planifica să le facă – nu vor putea fi implementate, fiindcă, repet, un guvern
interimar nu poate da ordonanțe de urgență, depinde de majoritatea în Parlament
și vedem clar că PSD și AUR sunt o majoritate antireformatoare.
Deci, dacă lucrările
se blochează sau reformele se blochează, riscăm să pierdem bani din PNRR. Sper
să nu ajungem în această situație, dar riscul e real.
Și, să pierdem
toate cele 10 miliarde?
Nu, cu certitudine nu vom pierde toate cele 10
miliarde, dar nu ne poate spune nimeni în momentul de față cât am putea pierde,
dar există riscul să pierdem.
Și mai este un lucru
foarte important despre care nu s-a discutat în spațiul public din România prea
mult, și anume, legislația europeană prevede următorul lucru: faci reforme și
primești bani pentru PNRR, iar reformele pe care le faci trebuie să fie ireversibile.
Deci, dacă vom avea un experiment guvernamental care în perioada următoare va
anula unele dintre efectele reformelor din ultimii ani, atunci Comisia
Europeană are obligația să solicite viitorului Guvern al României bani deja
plătiți din PNRR înapoi.
Deci și din ce am
primit deja am putea să dăm și să pierdem și 10 miliarde?
Să fie deduși la
următoarele două tranșe. Deci, practic, dacă în următoarea perioadă un viitor
Guvern al României va anula unele dintre reformele implementate în ultimii ani,
atunci România va trebui să dea bani înapoi și, practic, Comisia Europeană va deduce
acele sume din plățile viitoare. Acest risc există.
Nu numai că
pierdem bani, mai trebuie să dăm înapoi și din ce am primit până acum?
Dacă anulăm reforme
făcute. Dacă toate reformele făcute în ultimii ani și mai ales în ultimul an,
dacă toate reformele rămân în vigoare, atunci, evident, nu trebuie să dăm nimic
înapoi. Dar dacă un viitor Guvern va face experimentul de a anula unele
reforme, atunci legislația europeană pentru toate statele membre e extrem de
clară. Reformele trebuie să fie ireversibile.
Dacă vom pierde
acești bani 10 miliarde sau, mă rog, mai puțin din PNRR, la cine trebuie să ne
uităm?
La viitorul Guvern.
La cei care vor guverna România în următoarele luni.
În momentul de față
vedem că Premierul Interimar prioritizează absorpția banilor din PNRR, înțelege
cât e de important. Chiar zilele trecute a avut o ședință cu toți prefecții
pentru a se raporta exact din toate județele stadiul implementării lucrărilor
din PNRR, pentru a vedea că oriunde, eventual, sunt întârzieri, se accelerează
lucrările, se finalizează investițiile… este esențial să există un Guvern care
să înțeleagă acest program, să-l cunoască pe toate lucrările de investiții și
pe toate reformele asumate.
Repet, un Guvern care
nu are voință politică sau un Guvern care nu cunoaște, riscă să blocheze aceste
procese și să pierdem bani în următoarele trei luni.
Și, atunci să
spunem că este vina actualului Guvern? Pentru că actualul Guvern mai are vreo
două săptămâni, teoretic. Dacă reușește să treacă premierul desemnat în noua
formulă guvernamentală?
Vina actualului
Guvern nu este. Căci, evident, actualul Guvern face tot ce poate pentru a
absorbi banii din PNRR și, evident, că a avut succes. Adică a reușit să
deblocheze 360 de milioane de euro din tranșa a treia, blocată un an jumate de
Guvernul Ciolacu, și a reușit să deblocheze complet tranșa a patra.
E evident că Guvernul
actual a făcut tot ce a putut și nu a pierdut niciun ban și a fost foarte bine.
Iar acum, Guvernul actual, de asemenea, face tot ce poate cu prerogativele
limitate pe care le are. A venit cu proiectele de lege pe care le-a trimis în
Parlament. Căci nu mai poate adopta ordonanțe de urgență. A venit cu proiectele
de lege pe care le-a trimis în Parlament. Repet, în momentul de față, chiar în
timp ce discutăm, Ministerul Proiectelor Europene e în negocieri cu Comisia
Europeană privind ultimele proiecte din PNRR.
Deci, în momentul de
față, Guvernul lucrează cu competențele limitate pe care le are la turația
maximă la care poate lucra. Nu avem ce să le reproșăm. S-au discutat foarte
bine pe PNRR.
E o dispută în
timp ce avem această discuție. A declarat Kelemen Hunor că Eugen Tomac, care
este propus, mă rog, e pe lista scurtă, că nu știm dacă va fi desemnat de
președinte, că ar fi interzis în Ucraina. Dumnealui a dezmințit această
informație. De ce credeți că a lansat Kelemen Hunor astfel? De fumigenă ar fi
grav să fie așa.
„Modelul din pandemie” propus de Remus Pricopie pentru instalarea rapidă a unui nou guvern, fără voturile AUR
Da, nu știu că acest lucru să fie adevărat și
nu aș specula. Tocmai de aceea mă bucur că în cadrul acestui interviu noi am
discutat pe bază de certitudini și am discutat elemente strategice, mai degrabă
decât elemente tactice pe care le discuți dimineață și seara poate nu mai sunt
valabile.
Deci, în momentul de
față, România are un prim-ministru interimar. Guvernul României este condus de
la Palatul Victoria de Ilie Bolojan. Nu există un alt premier desemnat.
Și chiar și dacă va
fi un alt premier desemnat, drumul până la votarea în Parlament este unul lung.
Ca atare, ce încerc să spun, dacă ar fi existat o soluție simplă la criza
cauzată de PSD și AUR, ea ar fi fost implementată. Până acum, e evident că, da,
Sorin Grindeanu a dat jos Guvernul și acum așteaptă ca președintele României,
față de care a acționat în mod incorect, să vină cu o soluție la criza pe care
PSD și AUR au rezolvat-o. Evident că situația nu e simplă. Așteptăm.
Banii din SAFE sunt
în pericol și ei?
SAFE este un proiect
la început. România s-a mișcat foarte bine în ultimele luni. Ce este cu acest
program SAFE? În actualul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027,
buget pe care l-am decis în anul 2020, nu am prevăzut foarte multe fonduri
europene pentru apărare. Doar 15 miliarde de euro pentru 27 de state membre
pentru 7 ani.
Lucru prevăzut
înainte de începerea invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în
Ucraina. A început războiul, trebuie să facem mai mult în domeniul apărării. În
viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028-2034, de care sunt
responsabil în Parlamentul European, vom crește semnificativ sumele pentru
apărare. Vom fi la mult peste 100 de miliarde de euro. Însă până viitorul buget
al Uniunii Europene va intra în vigoare la 1 ianuarie 2028 și până banii încep
să fie absorbiți până produc efecte, mai trece timpul. Și tocmai de aceea
Uniunea Europeană a decis să facă ceva acum.
Nu aveam bani prevăzuți
în bugetul pe șapte ani, de aceea Uniunea Europeană a decis să împrumute de pe
piețele financiare 150 de miliarde de euro, să le pună la dispoziția statelor
membre sub formă de credite, în condiții extrem de avantajoase. Mulți ani de
zile nu trebuie să începem rambursarea, rata dobânzii e foarte mică, le rambursăm
pe un termen foarte lung. Condiții extrem de avantajoase, mult mai bine decât
dacă ne-am împrumuta noi pe piață.
România este unul
dintre principali beneficiari. Ai acestui nou fond european de 150 de miliarde
de euro pentru investiții în domeniul apărării numit SAFE. Principalul
beneficiar este Polonia.
Noi suntem pe locul
2. Primim mai multe fonduri europene decât țări mai mari decât noi. Primim mai
multe fonduri pentru apărare decât Italia, decât Franța, decât Germania sau
decât Spania, de exemplu. După Polonia, suntem al doilea cel mai mare
beneficiar, 16 miliarde de euro.
România s-a mișcat
rapid, a reușit să vină cu un program care a fost aprobat săptămâna trecută de
Comisia Europeană. Trebuie să-l aprobăm și noi aici, la nivel național.
A fost o întreagă
dispută. Domnul Miruță s-a certat la un moment dat cu domnul Nazare că nu au
toate semnăturile, deci se înțeleg că banii din SAFE…
Comisia Europeană a
semnat acest program, tocmai săptămâna trecută, 16 miliarde de euro. România e
unul dintre primele state membre ale Uniunii Europene care și-a prezentat
proiectul. Acum, repet, trebuie să adoptăm totul aici, guvern, parlament și așa
mai departe.
Suntem la început,
proiectul e pe 3 ani de zile. Sincer, proiectul a început bine, dar este
esențial să existe responsabilitate și în parlament și în actul guvernării,
fiindcă sunt mulți bani care vor face România mai sigură și ar fi păcat să-i
pierdem.
Se zice că România este al doilea mare beneficiar, iar Rheinmetall este cel mai mare beneficiar din România. Nu-i așa? A fost o dispută inclusivă.
Nu știu asta exact.
Deci eu nu am văzut proiectele exacte finanțate, dar știm cu toții că și pe
fonduri europene, fondurile europene care sunt absorbite de România, știm clar
că întotdeauna principalul beneficiar este cetățeanul român, că se construiesc autostrăzi
aici la noi. Noi suntem principalul beneficiar. Constructorul principal poate
fi român sau poate fi o altă companie serioasă din afara României. Mulți dintre
subcontractori sunt oricum români, iar la finalul zilei oricum beneficiază
cetățeni români, întreprinderi din România. Deci sunt convins că sub multe
forme România va fi beneficiară al acestui program, fiindcă România va fi mai
sigură, fiindcă mulți subcontractori vor fi români cu certitudine.
Deci să nu intrăm în
narativul AUR, nu vor beneficia străinii mai mult de pe urma acestui program de
înzestrare a armatei române decât vom beneficia noi. Noi vom fi principali
beneficiari.
Președintele a
anunțat astăzi că România și alte țări, 15 țări din Sudul și Estul Uniunii
Europene, vor cere ca viitorul buget al Uniunii Europene să crească alocări
pentru agricultură și fonduri de coeziune. Va exista o astfel de discuție în
urma solicitării președintelor?
Această discuție
există și nu a fost lansată acum și nu a fost lansată prin această solicitare.
În urmă, cu 10 luni de zile, Comisia Europeană a prezentat un proiect de buget
al Uniunii Europene pe următorii ani. Mai multe fonduri europene pentru securitate,
apărare și competitivitate.
Și Comisia Europeană
a propus comasare a politicii agricole comune și a politicii de coeziune și
riscăm ca aceste două politici să devină impredictibile și ca resursele să fie
insuficiente. Parlamentul European, sub conducerea mea ca negociator, șef pentru
bugetul multianual pe următorii ani, a propus o creștere a întregului buget al
Uniunii Europene cu 10% pentru următorii șapte ani, a propus creșterea
fondurilor de coeziune și a fondurilor pentru fermieri și am reușit să obțin
pentru aceste propuneri o majoritate absolută în Parlamentul European și
poziția Parlamentului European este de creștere a fondurilor pentru coeziune și
pentru politica agricolă comună. Ce s-a întâmplat acum, ieri și astăzi, este că
România, alături de 15 alte state, din Europa Centrală și de Est și din Europa
de Sud, care doresc o politică de coeziune ambițioasă, din care să construim în
continuare autostrăzi, să anvelopăm blocuri, să modernizăm școli, spitale,
grădinițe, să reablităm drumuri, România, alături de 15 alte state, au anunțat
că susțin și în următorul buget o politică de coeziune ambițioasă.
Acest anunț e unul
foarte bun. Ce contează acum foarte mult este următorul lucru. Poziția
Parlamentului European este de creștere a banilor pentru coeziune.
Contează ca
președintele României să reușească să obțină în Consiliul European ceea ce am
reușit să obținem și noi în Parlamentul European, adică să reușească să impună
împreună cu miniștrii și cu cei care reprezintă România în reuniunile
ministeriale, să reușească să impună o poziție a Consiliului care să susțină o
creștere a banilor pentru coeziune. E foarte bine că 16 state susțin banii de
coeziune, dar trebuie ca ei în Consiliu să obțină sprijinul majorității,
sprijinul Consiliului, așa cum și noi am reușit în Parlament să obținem
sprijin. Ca atare, acest demers este unul foarte bun.
Doar că nu știm cine
vor fi miniștrii. E un demers foarte bun, dar e important ca cei 16 să-i
convingă pe toți cei 27 din Consiliu, fiindcă dacă Comisia Europeană a propus
un proiect de buget, noi Parlamentul European vrem mai mulți bani pentru
coeziune. Dacă în ciuda vocii României, poziția Consiliului va fi de reducere a
bugetului și acest risc există, atunci mi-e teamă că ne vom afla într-o
situație dificilă.
Vorbeați ceva mai
devreme despre înarmare și despre proiectul SAFE care ține și el, bineînțelese,
de acest plan. Credeți că Uniunea Europeană ar trebui să-și dezvolte mai mult
această latură și să devină independentă de Statele Unite?
Nu cred că trebuie să
devenim independenți de Statele Unite, ci cred că trebuie să facem mai mult
pentru siguranța și pentru apărarea noastră. Inclusiv Statele Unite ne spun
acest lucru.
Eu recunosc rolul
esențial pe care Statele Unite în ultimii 80 de ani l-au avut în a crea o Europă
liberă și o Europă unită. Fără implicarea Statele Unite în Europa după 1945,
Europa nu ar fi fost liberă și fără implicarea Statele Unite în Europa în anii
80-90, Europa nu ar fi fost unită. Ca atare, recunosc acest rol.
Statele Unite însăși
ne spun: „faceți mai mult pentru propria voastră apărare, investiți mai mult” –
în parteneriat cu NATO, nu împotriva NATO. Cred că e foarte bine că Uniunea
Europeană gestionează mai mult echipamente, ne protejăm mai bine. Dacă
răufăcătorii știu că suntem slabi, își vor încerca norocul.
Dacă văd că suntem
puternici, vor sta departe de noi. Ca atare, orice Europa face pentru a se
apăra mai bine, sporește siguranța cetățenilor europeni și e foarte bine.
