România, medaliată la „datul din gură“: federațiile care oferă vorbe goale iau cei mai mulți bani de la stat ANALIZĂ

Jocurile Olimpice de la Paris au reprezentat o reușită pentru delegația României. La prima vedere și doar dacă vom compara bilanțul de 9 medalii (3 aur, 4 argint, 2 bronz) cu cel de la edițiile precedente.

Cătălin Chirilă era favorit la aurul olimpic, însă n-a prins nici măcar finala. FOTO: Arhiva

La JO 2020, la Tokyo, am adunat patru clasări pe podium (1 aur, 3 argint), iar la JO 2016, la Rio, tot patru medalii am cucerit (1 aur, 1 argint, 2 bronz). Așadar, faptul că am doborât „blestemul“ cifrei 4 e un lucru îmbucurător. Dar când depășim euforia acestui progres și ne întoarcem puțin în timp, la finalul anului 2023 mai precis, observăm că, de fapt, estimările erau altele pentru JO 2024. Iată ce a declarat, la vremea respectivă, Mihai Covaliu (46 de ani), omul din fruntea Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR).

Noi am avut, luna trecută, forumul pentru evaluarea potenţialului olimpic al României pentru 2024. Federaţiile sportive au spus că încearcă, şi-au propus să câştige 13 medalii la Paris. Estimarea noastră însă e că vom cuceri, între 4-6 medalii. Aici, apare diferenţa între ce ne dorim şi ce putem“, e declarația dată de Covaliu pe 20 decembrie 2023.

De aici, putem trage două concluzii. În primul rând, e evident că, în încercarea lor de a atrage sume cât mai mari, anumite federații au livrat vorbe goale. COSR, în schimb, a fost ancorat în realitate, din moment ce Covaliu a vorbit despre 4-6 medalii, la Paris. Din fericire, România s-a descurcat mai bine. Rămâne însă un semn de întrebare: de ce băgăm bani cu nemiluita în niște sporturi la care nu contăm la nivel înalt?

Aici, exemplul cel mai bun e rugby-ul. În 2023, naționala noastră s-a făcut de râs la Mondialul din Franța, unde a terminat pe ultimul loc și a stârnit compasiunea rivalelor! În schimb, Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, cu rezultate remarcabile la nivel internațional, e finanțată cu doar 600.000 de euro în 2024 din bugetul statului.

La ciclism, am aruncat banii pe apa sâmbetei

Un alt caz revoltător e cel cu ciclistul Vlad Dascălu (26 de ani) peste care lumea sportului românesc a trecut mult prea ușor. La finalul anului trecut, federația de specialitate a estimat că va cuceri o medalie la JO 2024, la mountain-bike, prin Vlad Dascălu. Doar că, ulterior, acesta a ratat trei contoale antidoping și, firește, a fost suspendat.

Când s-a întâmplat acest caz șocant, Traian Goga, director al clubului Olimpia București, a dezvăluit pentru „Adevărul“ un amănunt deranjant: „Comitetul Olimpic și Sportiv Român îi dădea lui Vlad o bursă de 1.500 de euro pe lună. Avea, probabil, și o primă de lot olimpic. Dinamo, clubul la care e legitimat ca ciclist, avea, de asemenea, un contract de activitate sportivă cu el. Deci, lua altă sumă și de acolo. Pe scurt, bani publici au fost cheltuiți cu Vlad de ani buni. Și acest aspect ar fi trebuit să-l pună pe gânduri“.

La Paris, singurul ciclist din delegația noastră, Ede Károly Molnár, s-a clasat pe locul 34, la mountain-bike, cross-country. Pentru acest rezultat, forul de specialitate a primit 300.000 de euro din partea statului în acest an.

Dezamăgiri mari la canoe și la atletism

Cu siguranță, cea mai mare dezamăgire a României, la JO 2024, a fost faptul că am ratat podiumul la caiac-canoe. Iată ce spunea Mihai Covaliu, în decembrie 2023, despre așteptările sale: „Cătălin Chirilă are un parcurs foarte bun. Un băiat extrem de serios, ancorat în realitate. Cătălin e o certitudine că va urca pe podium la Jocurile Olimpice“. Din păcate, Chirilă a obținut doar un loc 9 în proba de C1 – 1000 m.

Șeful COSR spera, de asemenea, la o clasare pe podium, la atletism: „Avem o medalie de bronz mondială câştigată de Alina Rotaru-Kottmann. Nivelul din atletismul mondial e extrem de ridicat şi faptul că Alina a reuşit o medalie de bronz spune foarte mult. Înseamnă că această sportivă are mare valoare“. Și aici, sportiva noastră s-a clasat pe 7, la Paris, la săritura în lungime.

Buget ridicol pentru sportul românesc

Dincolo de aceste estimări, dezamăgiri și surprize plăcute, unde a fost cazul, există o realitate incontestabilă în ceea ce privește sportul românesc. Concret, acest domeniu nu reprezintă o prioritate pentru clasa noastră politică. Ceea ce reiese și din faptul că Ministerul de specialitate a fost desființat și transformat în Agenția Națională pentru Sport (ANS). Cu un buget foarte mic pentru 2024, an olimpic: aproximativ 114,2 milioane de euro.

Despre subfinanțarea sportului românesc a vorbit, răspicat, Elisabeta Lipă (59 de ani), încă de la finalul anului 2023. „Am cerut buget de 1.200.000.000 de lei (n.r. – aproximativ 240 de milioane de euro) şi am primit 571 de milioane… de lei, pentru că ar fi fost frumos să vorbim în euro. Aici, intră şi bugetul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. E un buget foarte, foarte mic“.

Așadar, când punem subfinanțarea lângă lipsa infrastructurii și luăm în calcul și faptul că, la noi, practicarea sportului e la „și altele“ pentru românul de rând – ocupăm ultimul la sportul de masă în Uniunea Europeană – ne dăm seama că bilanțul nostru la JO 2024 e chiar un mic miracol sportiv, mult peste ceea ce merităm.

Sport jpg
Federatii JO jpg
Federatii buget jpg

SURSA