Europa se confruntă cu un nou val de secetă severă și temperaturi record, care afectează peste jumătate din continent. Țările din Europa Centrală și de Vest se luptă cu un deficit major de apă, ceea ce a afectat deja mai multe tipuri de culturi agricole. În Grecia, din cauza lipsei de precipitații, șapte insule din Marea Egee au intrat în stare de urgență.
În România, Dunărea a ajuns la jumătatea lunii iulie la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani, respectiv 1.750 mc/s, iar hidrologii au avertizat că va continua să scadă și în perioada următoare. De asemenea, râul Crișul Alb se află la un debit de 14 ori mai mic față de media multianuală a lunii iulie în județul Arad, în timp ce râul Teuz a secat complet pe fondul lipsei precipitațiilor, iar Lacul Tauț este la doar 30% din volum.
Cu toate acestea, din zona agriculturii locale vin vești foarte bune. Cezar Gheorghe, expert în piața cerealelor și fondator Agricolumn, a declarat pentru Ziare.com că România ar putea fi la finalulul actualului sezon agricol printre țările cu cele mai mici pierderi cauzate de secetă.
”Noi avem două beneficii indirecte care au agregat într-un plus pentru România la care nu s-a așteptat absolut nimeni. Primul este factorul climatic, care ne-a dăruit ploi din septembrie până astăzi, excepție fiind zona de vest a României, Timiș, Arad și puțin Bihor. La nivel de producție, România depășește sezonul precedent. Pe de altă parte, ”fierberea” din bazinul Mării Negre care a blocat cele două mari superputeri agricole (n.r. Rusia și Ucraina), a dat câștig de cauză României.
Acesta mai spune că România va depăși producția de anul trecut chiar și pentru culturile pentru care a scăzut suprafața cultivată în 2026, față de 2025:
”În ceea ce privește grâul, vom avea 13,4 milioane tone, în loc de 13 tone cât a fost producția sezonul precedent. La rapiță, datorită măririi suprafeței și a randamentelor foarte bune, vom produce 3,3-3,4 milioane tone, față de 2,8 tone anul trecut. La fel și în cazul orzului, ne-am dus în jurul valorii de 3,3-3,4 milioane tone, față de 3 milioane tone sezonul precedent. De asemenea, avem premise extraordinar de bune pentru porumb și floarea soarelui pentru că în ciuda reducerii asolamentului (n.r. rotația culturilor) la porumb la doar 1,56 milioane de hectare, cu ajutorul precipitaților, România va genera aproximativ 8,2 milioane de tone. Anul trecut am obținut 6,1 milioane de tone din 1,85 milioane de hectare. La floarea soarelui am mărit puțin asolamentul față de anul precedent și vom avea cel puțin 2,4-2,5 milioane de tone din 1,16 milioane de hectare, în timp ce anul trecut am avut 1,95 milioane tone din 1,9 milioane de hectare. Toate arată foarte bine din punct de vedere al volumelor”.
Al doilea context favorabil pentru agricultura locală este cel dat de conflictul din Ucraina. Limitarea rutelor de transport a dus la creșterea prețurilor, mai ales în cazul grâului, un moment sensibil pentru aprovizionarea globală, dar prielnic pentru agricultori români care au avut recolte bune în acest an.
”Pe de o parte, Marea Azov este închisă în momentul acesta pentru ruși, iar pe acolo exportau 22-25% din producția de grâu, iar pe de altă parte avem blocajul din Ucraina, unde în Odesa este stopat tot exportul, ceea ce făcut ca prețul grâului să sare excesiv de mult, de la 195 de euro pe tonă la 218 euro tonă astăzi în Portul Constanța. Un alt lucru care a ridicat foarte mult piața este că orzul a revenit în jurul valorii de 188-190 euro pe tonă, iar porumbul este deocamdată stabil în jurul valorii de 202 euro pe tonă pentru că nu a ajuns la recoltare, fapt care face să avem calibrate niște valori de piață mult mai ridicate față de sezonul precedent”, afirmă expertul în piața cerealelor.
Astfel, componenta climatică, dar și cea dictată de tensiunile regionale au ajutat România să se poziționeze în fața multor țări europene, cunoscute ca mari producători de cereale, spune Cezar Gheorghe:
”Există probleme mari de tot în Europa. Suntem singura țară din Uniunea Europeană care are creștere a producției. Franța este în scădere, Germania în scădere, Polonia în scădere, Ungaria în scădere, toți sunt în scădere de producție”.
România poate pierde avansul câștigat de agricultura locală
Fondatorul Agricolumn atrage însă atenția că acest avantaj pe care l-au câștigat fermierii români poate fi foarte ușor pierdut din cauza unor decizii pe care autoritățile le vor lua sau chiar le-au luat deja.
”Sunt potențiale probleme la orizont și anume revenirea la culoarele de solidaritate pe care le știm din momentul crizei ucrainene. Dacă nu vor mai avea pe unde să exporte marfa, vor veni din nou prin România și la ora asta nimeni nu scoate o vorbă despre așa ceva.
Practic, dacă vine marfa, scade prețul. Noi suntem reactivi, nu proactivi. Dacă nu știm să prevenim, noi știm să punem plasturi, dacă se poate și dacă nu se poate, asta este”, spune Cezar Gheorghe.
România a reprezentat principala rută terestră și maritimă pentru coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene și a facilitat tranzitul a peste 60% din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul conflictului.
Această măsură a stârnit nemulțumirea fermierilor români și a dus chiar la proteste ample deoarece tranzitul cerealelor ucrainene au provocat prăbușirea prețurilor locale la cereale și a blocat logistica de transport. Deși au fost create exclusiv pentru tranzitul mărfurilor ucrainene către țări terțe, reprezentanții fermierilor au acuzat în nenumărate rânduri că pe piața internă au rămas cantități masive de grâne ieftine care au creat o concurență neloială.
Cezar Gheorghe spune că asta urmează să se întâmple și în perioada următoare, iar deciziile au fost luate deja la nivel politic, fără consultare publică cu sectorul care va fi direct afectat de aceste coridoare de solidaritate.
”Coridoarele de solidaritate se vor repune, deja drumurile sunt știute, logistica este știută, va fi extrem de simplu și vom vedea problemele cum încep așa peste noapte. Nimeni nu mișcă nimic cu toate că am pus structura detaliată, cum trebuie să facem ca să ne protejăm. Degeaba am stat și am lucrat, dacă nu ne protejăm”, avertizează Cezar Gheorghe.
