Rețeta reușitei în căsnicie pentru femei: un bărbat „puțin
mai frumos decât dracul“, dar educat și compatibil, inclusiv din punct de
vedere religios. Pentru domni, criteriile
sunt altele, cel mai important fiind aspectul fizic. Cel puțin așa arată un studiu recent referitor la factorii care contează la decizia
căsătoriei.
La întemeierea unei familii, aspectul fizic începe să conteze mai puțin Foto: Shutterstock
Peste 70% dintre bărbați valorizează aspectul fizic
atunci când își aleg o parteneră, arată ultimul
studiu „Despre tinerii din România”, realizat de Fundația
Friedrich Ebert România (FES). Prin comparație, doar 60% dintre femei pun preț pe
acest lucru, acestea fiind semnificativ mai interesate de orice altceva, în
special de educație, situație economică și credințe religioase. Experții în sociologie atrag atenția că, față de datele strânse în anul 2014 pe aceeași temă, aspectul fizic a pierdut din importanță în alegerea partenerului, dar a căpătat o importanță mai mare credința
religioasă.
Mai urâți, dar educați
Când vine vorba despre alegerea partenerului de
căsătorie, pe primul loc, atât femeile, cât și bărbații, valorizează interesele
comune, în timp ce pe următoarele două locuri se poziționează personalitatea și
educația.
Psihologul Mihai Copăceanu consideră că această
ierarhizare arată o evoluție a importanței factorilor: „Tinerii
de astăzi se distanțează categoric mult față de valorile sau de factorii
importanți pe care părinții lor le-au avut în urmă cu 20-30 de ani, să spunem,
prin aceea că au poziționat pe locul 1 interesele comune și personalitatea. Și
aici vorbim de o compatibilitate atât la modul în care gândim, în care ne
comportăm, dar și ceea ce facem, ca interese în timpul liber sau ca interese de
viață. Ceea ce reprezintă totuși un factor pozitiv, de bună încurajare pentru
funcționarea unor relații, mai ales compatibilitățile din punctul de vedere al
personalității”.
De apreciat este și că pe locul al treilea este educația
și abia pe locul al patrulea este aspectul fizic. „Așa cum
de multe ori noi spunem în mod obișnuit că frumusețea e trecătoare, nu ea
contează cu adevărat, ci caracterul omului și modul în care suntem compatibili
la nivel de personalitate. Cumva, mă îngrijorează aspectul aprobării
familiilor. Faptul că, iată, în România, încă, tinerii atunci când își aleg
partenerul se gândesc și dacă viitoarea soție/soț este aprobat sau nu de
părinți, ceea ce a dispărut de foarte mulți ani în societatea occidentală, unde
este mult mai multă autonomie și independență a tânărului și nu contează foarte
mult opinia părinților sau chiar a bunicilor”, subliniază Copăceanu.
Situația economică contează și ea, dar nu foarte mult. Iar „pe
ultimul loc este virginitatea, care iarăși, în urmă cu 20-30 de ani, reprezenta
un factor mult mai important, era mult mai sus pe scala acestor valori. Deci,
cred că există în mod clar o evoluție, ceea ce oferă o șansă bună ca aceste
cupluri să funcționeze”, adaugă psihologul.
Persoana religioasă, o garanție a stabilității relației
Față de datele din 2014, credința religioasă a
înregistrat o creștere de 10 procente pe
lista criteriilor de compatibilitate.
Pentru psihologul psihoterapeut Keren Rosner, creșterea
valorizării acestui criteriu are o altă explicație: „Nu
religia în sine este subiectul. Cred că este vorba despre valorile care sunt
cuprinse într-o persoană care se declară religioasă. Cred că a devenit o
garanție a seriozității și, mai ales, a unei căsnicii durabile. Pentru că de
multe ori se face această asociere: o persoană religioasă renunță mai greu la
căsnicie, luptă mai mult pentru ea. Plus că este vorba și despre valorile
morale. În general, o persoană religioasă este percepută ca o persoană
serioasă, fidelă, care are ca valoare familia. Încrederea și stabilitatea pe
care le dă o persoană de acest gen sunt de preferat unei persoane de care ești
atras și nu ar avea aceste principii religioase. Pentru că, în ultima perioadă,
instabilitatea în relație este o problemă. Relațiile se înfiripă foarte rapid
și se destramă foarte repede. Și mulți tineri au ajuns la concluzia că au
nevoie de stabilitate”, consideră Keren Rosner.
Abstinența, un concept învechit
Cât privește vârsta de căsătorie, aceasta variază în
funcție de nivelul de educație, dar și de mărimea localității în care tinerii locuiesc. Astfel, persoanele cu mai puțină școală – fără liceu – tind să se
căsătorească la vârste mai tinere, la fel și cei care locuiesc în orașe mai
mici. Vârsta medie pentru căsătorie este apreciată la femei ca fiind 25 de ani,
în timp ce la bărbați, 27,5, cu mențiunea că vârsta urcă la peste 28 de ani în
orașele mari.
Potrivit aceleiași surse, relațiile în afara căsătoriei par a
fi prevalente în localitățile foarte mici (sub 5.000 de locuitori) și în cele
foarte mari cu peste
500.000 de locuitori, precum Bucureștiul.
Abstinența este un subiect care-i preocupă mai degrabă pe
tineri decât pe cei mai în vârstă, cel mai probabil ca urmare a educației primite de la
părinți, care se concentrează, în măsură covârșitoare, asupra abstinenței
sexuale la vârste fragede. „Odată ce respondenții ating vârsta adultă, vedem o
schimbare de atitudine în privința abstinenței care se menține în timp,
aproximativ 50% dintre respondenți considerând, în general, că abstinența este
o povară inutilă sau un concept învechit”, precizează studiul FES.
Totodată, există o mică diferență între sexe în ceea ce
privește nivelul de conștientizare și informare despre metodele contraceptive
și activitate
sexuală. „Aspectul
cel mai îngrijorător legat de această diferență
este că nu se datorează numai vârstei, pentru că bărbații raportează în mod
consecvent, la nivelul tuturor categoriilor de vârstă, că nu sunt informați în
privința metodelor de contracepție, pe când femeile care nu sunt informate par
a se grupa în categoria de vârstă sub 18 ani. Mai mult, numărul respondenților
care raportează că nu au folosit niciodată metode contraceptive sau de control
al natalității crește cu vârsta în mod relativ egal între sexe”, se mai arată
în studiul citat.
Refuzul de a utiliza metode contraceptive este relativ independent
de religiozitate și participarea la slujbele religioase, similar
percepțiilor privind abstinența înaintea căsătoriei. „Repondenții
care participă la slujbele religioase mai puțin de o dată pe an raportează o
predispoziție de a nu folosi metode contraceptive egală cu respondenții care
participă la slujbele religioase o dată pe săptămână sau mai des”, potrivit
aceleiași surse.
Importanța
factorilor în alegerea partenerului, în funcție de sex
Cât de importanți sunt factorii următori în alegerea partenerului/partenerei
pentru căsătorie?
Femei Bărbați Total
Interesele comune 86 82 84
Personalitatea 86 81 83
Educația 72 63 67
Aspectul fizic 61 71 66
Aprobarea familiei 55 50 52
Situația economică 53 45 49
Credințele religioase 49 42 46
Naționalitatea 41 36 38
Virginitatea 21 21 21