Un nou an școlar aduce noi provocări; oameni noi, locuri
noi, situații noi. Mă gândesc la copiii care merg pentru prima dată la școală,
la cei care încep un nou ciclu sau la cei transferați dintr-o școală într-alta
(în același oraș, sau în alt oraș, altă țară).
FOTO Shutterstock
Nu este deloc ușor pentru un
copil să se adapteze la școală, mai ales în cazul celor introvertiți, timizi și
rușinați, cei care intră la o școală nouă și le este teamă de nou sau cei care
au avut experiențe negative anul anterior. Sufletul unui copil este pur, iar
încrederea lui poate fi afectată după niște experiențe negative. Sunt copii
care refuză școala, de fapt refuză să repete situația cu care s-au confruntat
acolo și emoțiile pe care le-au trăit, de la respingere și izolare la jigniri,
agresiuni și bullying. Noi ca adulți spunem ”hai că o să fie bine anul ăsta” și
credem că deja l-am încurajat suficient și am rezolvat problema adaptării.
Cel mai grav este faptul că 6 milioane de copii de
vârstă școlară din Ucraina încă trăiesc în război. Pentru mulți, predarea față
în față rămâne o imposibilitate. Școlile din cele mai periculoase regiuni ale
țării sunt nevoite să recurgă la lecții online. În altă zone buncărele
subterane au fost transformate în săli de clasă improvizate, iar profesorii învață
elevii cum să folosească adăposturile în cazul unei alerte de raid aerian.
Noile date UNESCO arată că 244 de milioane de copii și tineri cu vârste cuprinse
între 6 și 18 ani din întreaga lume nu sunt încă la școală.
Sunt câteva gânduri aici pentru noul an școlar, pentru
copii, părinți și profesori.
A. Pentru copii
În primul rând, fără provocări nu putem crește! De
aceea, copii au nevoie de a-și dezvolta reziliența în
fața provocărilor așa cum părinții au nevoie să-și revizuiască din când în când
mentalitatea.
1. Priviți eșecurile ca fiind temporare. Și dacă ne gândim la eșecurile din trecut, ne dăm seama
cat de mult ne-am stresat atunci pentru ele, cat de supărați sau agitați am
fost, iar acum parcă nu ne mai influențează atât de mult sau chiar suntem
indiferenți.
2. Priviți „eșecurile” ca oportunități de învățare și
creștere.
3. Recunoaște care este propriul tău gând negativ și care
este realitatea!
4. Concentrează-te pe lucrurile pe care le poți
controla, nu pe cele pe care nu le poți controla.
5. Nu te considera o victimă, ci un copil curajos și puternic.
O modalitate excelentă de a începe noul an este reflectând
asupra succeselor – și provocărilor – pe care le-ai experimentat anul trecut.
Să fii conștient de lucrurile care îți plac cel mai mult și de lucrurile care
ți se par mai dificile; poartă această conștientizare cu tine știind că toată
lumea are puncte tari și puncte slabe. Aceasta din urmă nu trebuie să fie o
limitare, ci o zonă de creștere.
Lucrurile nu merg întotdeauna conform planului! Versatilitatea
este capacitatea de a te adapta sau de a te schimba și adesea are ca rezultat
câștigul personal. Începerea unei noi rutine școlare, învățarea unui curriculum
amplu, întâlnirea cu noi profesori și colaborarea cu noi colegi sunt toate
moduri prin care elevii își exersează versatilitatea. Încurajăm elevii să fie
deschiși și să profite de noile oportunități care le ies în cale. Poate că nu
vei fi într-o clasă cu cineva cu care ai vrut să fii sau nu vei avea prima
alegere de activitate, dar abaterea de la „Planul A” poate aduce lucruri
grozave…
Nu vă fie teamă să vă faceți noi prieteni! Să te împrietenești cu copii diferiți față de tine face
parte din viața de zi cu zi. Indiferent la ce școală studiezi, intră în noul an
acționând cu bunătate în școala și clasa ta. Stai lângă un nou elev,
prezentați-vă unor colegi necunoscuți, acordați-vă timp pentru a pune întrebări
celor din jur. Aceste lucruri construiesc cetățeni responsabili.
După o lungă pauză de vară, poate fi greu să faci din
nou ca creierul tău să lucreze la niveluri optime! Înainte de începerea școlii,
împrospătează-ți mintea cu privire la ceea ce ai învățat la fiecare materie și
notează-ți obiectivele pe termen scurt și pe termen lung pentru anul următor.
Amintește-ți să întrebi mereu și să fii curios, să provoci informațiile care ți
se oferă și să gândești în afara cutiei, astfel încât să vii cu idei noi!
Dacă vi se pare provocatoare realitatea noului an
școlar, comunicați-le
profesorului,
părinților sau unui prieten bun. Școala ta dorește tot ce este mai bun pentru
tine și colaborarea cu ei în orice problemă va fi benefică. Uneori poate fi
util să faci o listă cu lucrurile pe care le faci cu ușurință ușor și lucrurile
pe care le găsești dificile la școală, cele cu care te confrunți, pentru a te
ajuta să-ți comunici preocupările cu mai multă claritate.
B. Pentru părinți
Pentru mulți elevi, întoarcerea la școală poate fi puțin
copleșitoare, deoarece nu numai că trebuie să se adapteze la un nou program, ci
și la un volum de muncă mai mare și adesea mai dificil.
Având în vedere succesul academic în mintea multor părinți,
performanța școlară implică un volum de muncă mai mare și adesea dificil. De
aceea, copilul are nevoie de timp pentru a se adapta noului an școlar. Părinții
au la îndemână o mulțime de modalități prin care poți ajuta copilul să
reușească:
1. Ajută-l să stabilească o rutină de studiu
Începeți prin a stabili un moment în care pot fi
finalizate temele zilnice. Pentru majoritatea, aceasta va fi imediat după
școală, cât timp sunt încă în dispoziția de studiu. Alții pot avea nevoie de
timp liber mai întâi și încep să lucreze puțin mai târziu. Odată ce s-a decis
un program, este important ca, copiii tăi să-l respecte, chiar dacă nu au chef.
2. Încurajează independența
Comunicarea cu copilul în ceea ce privește așteptările
școlare este esențială, la fel și responsabilizarea pentru propria învățare.
Încurajați-i să ceară ajutor profesorului sau să-și facă brainstorming cu propriile
soluții la orice probleme legate de școală. Mai degrabă decât a le spune tu ce
să facă, așa îi vei stimula independența și îi vei ajuta cu adevărat să
reușească la școală. Să-i ajutați să se concentreze mai mult pe construirea de
obiceiuri bune, cum ar fi gestionarea timpului, organizarea, decât să se
concentreze doar pe note.
3. Gândește-te dacă așteptările tale ca părinte sunt
realiste, dacă nu sunt cumva exagerate și dacă nu cumva pui o presiune prea
mare pentru el anul acesta? Eu o tot zic mereu: iți dorești un copil fericit și
cu note peste medie sau un copil cu note foarte mari, dar stresat și furios și
nefericit. Procesul educației este mai important decât niște note în catalog,
pe care de multe ori elevul le obține pentru a-și mulțumi părinții și în unele
situații trișează, copiază doar pentru a obține acele note
4. Fii conștient de ceea ce se întâmplă
În calitate de părinți, este important să fiți
conștienți de ceea ce se întâmplă în viața școlară a copilului. Începe prin a
verifica în mod regulat caietele școlare pentru a te asigura că își notează
temele corect și pentru a vedea dacă există comentarii importante din partea
profesorilor. Să vorbești cu copiii tăi despre cum merge școala în fiecare zi
este, de asemenea, o idee excelentă. Întrebați-i despre cum își găsesc volumul
de muncă, testele și examenele viitoare și cum decurg cursurile în general.
Acest lucru va indica cu adevărat dacă copilul dumneavoastră are nevoie de
ajutor suplimentar. Și să vorbești cu educatoarea, învățătoarea sau diriginta
este de asemenea important și responsabil. Unii diriginți că nu au cunoscut
deloc tatăl unui copil vreme de 4 ani de școală, doar mama venea la ședințe. Și
totuși lași copilul în mana unui profesor și tu ca părinte nu îi dai un telefon?
5. Ajută-ți copilul să-și stabilească obiective
Stabilirea obiectivelor este o abilitate importantă care
poate ajuta cu adevărat copiii să rămână concentrați, motivați și productivi,
mai ales când încep un nou an școlar. Fă-ți timp să stai cu copilul tău pentru
a identifica unele obiective educaționale și a pune în aplicare un plan pentru
a le atinge pentru următoarele câteva luni. Încurajați-i să aleagă două sau
trei obiective pe care să se concentreze, ajutați-i să stabilească un termen și
să-și împărtășească obiectivele în sarcini mai mici și ușor de gestionat. Acest
lucru ar trebui să-i ajute să se simtă mult mai inspirați și entuziasmați să
facă tot posibilul pentru a reuși la școală.
6. Fă din casă un mediu plăcut și util. Of, cat de mult
contează camera copilului tău, e universul lui, în care se simte bine sau poate
refuza să se întoarcă. E sediul gândurilor lui intime și poate fi aranjat
într-un mod plăcut. Întreabă-l cum vrei să o redecorezi, ce mobilier nou, ce
culori își dorește. Uneori, cu eforturi mici financiare se pot întâmpla minuni
și copiii pot fi atât de bucuroși de camera lor nouă.
7. Demonstrează o atitudine pozitivă față de educație
Arătându-le copiilor tăi că prețuiești educația și că o
folosești în viața de zi cu zi. Acest lucru oferă modele puternice și
contribuie foarte mult la succesul lor la școală. Acest lucru este valabil mai
ales atunci când începe un nou an, când totul se simte nou și înfricoșător,
ceea ce înseamnă că a avea pe cineva acasă care demonstrează o atitudine pozitivă
îl va ajuta să se simtă mai interesant și mai util. Sunt prea dese situațiile
în Romania când acasă părinții sunt critici la adresa școlii, la adresa
educației în general și mai ales la adresa profesorilor din școală și a
dirigintelui. Ce atitudine îi transmiți copilului cat tu ești negativist și
critic față de mediul în care copilul tău învață 4-6 ore zilnic? Părinți care
reclamă la inspectorate învățătorul propriului copil.
De fapt, manifestarea unui interes activ și pozitiv
pentru educația copiilor tăi poate ajuta cu adevărat să stârnească entuziasmul
și să-i conducă la o înțelegere foarte importantă – că învățarea poate fi plăcută, dar și plină de satisfacții și merită
efortul necesar.
C. Pentru profesori
Carol
Ann Tomlinson descrie
importanța de a vedea, de a cunoaște și de a răspunde elevilor cărora le
predăm. Profesorii intră în profesie dorind să facă o diferență în viața
copiilor, vin cu o motivație și o pasiune foarte ridicată, sunt entuziasmați
(sau ar trebuie să fie) dar construirea relațiilor cu copiii și predarea
eficientă poate deveni o experiență incredibil de copleșitoare. Totuși ce contează cel mai mult la școală?
Una dintre cele mai mari oportunități pe care le avem ca
profesori este să ne provocăm pe noi înșine să devenim cei mai buni oameni care
putem fi. Cercetările au arătat că relațiile pozitive profesor-elev duc la o
educație mai provocatoare și la rezultate academice mai bune. Tomlinson
subliniază următoarele întrebări pentru a ajuta profesorii în relații cu
elevii:
1. Ce procent de timp ați spune că petreceți gândindu-vă,
planificând și vorbind cu „clasa” în comparație cu gândirea, planificarea și
vorbirea cu elevii ca persoane?
2. Cum împiedicați comentariile negative ale colegilor sau
stereotipurile care există în școală și în afara acesteia să vă modeleze
sentimentul despre cine este și cine ar putea deveni un elev?
3. Cum încerci să te asiguri că fiecare elev părăsește
clasa ta în fiecare zi, simțindu-te ca și cum ai avea o conexiune comună?
4. Cum investiți în a vă cunoaște mai bine elevii pe zi ce
trece… în profunzime?
5. Cum folosiți noile informații și perspective despre un
elev pentru a-l învăța mai eficient? În ce moduri îi permiți elevului să fie
partenerul tău în munca pentru creșterea lui?
Cu toate acestea, construirea relațiilor poate fi
dificilă dacă nu știți cum vă prezentați elevilor. Pentru a evita acest lucru,
spune Tomlinson, profesorii se pot angaja într-o altă practică de gândire la
începutul anului școlar: să facă un inventar al propriilor trăsături umane.
Unde te afli în următoarele domenii?
1. Convingerile despre capacitatea fiecărui elev de a
reuși: Cât de fermă este încrederea ta în capacitatea că fiecare copil din
clasă poate face progrese uimitoare cu sprijinul potrivit?
2. Limbaj: Cum te adresezi elevilor, cum vorbești cu ei? Ai
un limbaj care îi solicită, cu un nivel ridicat sau e vorba despre altceva?
3. Răbdare: Cum te descurci în ceea ce privește răbdarea,
când un copil manifestă comportamente provocatoare? Același copil este copil în
alte zile la școală?
4. Empatie: Ce faci pentru a exersa empatia?
5. Studiu: Cum poți continua să înveți într-o profesie care
continuă să se schimbe?
6. Claritatea gândirii: Cât de clară și analitică este
gândirea ta despre ceea ce faci?
7. Încredere: Cât de demn de încredere ești față de tinerii
cărora le predai? Și cată încredere ai în tine și în capacitățile tale?
8. Optimismul: Cum văd elevii optimismul?
9. Etica în muncă: Care este etica ta în muncă?
10. Persistență: ești persistent?
11. Flexibilitate: Ești flexibil?
12. Creativitate: Exersezi creativitatea?
13. Leadership: Care este capacitatea ta de a conduce
copiii?
Mult succes.
Articolul a fost adaptat după mai multe surse și anume Rugby
School Thailand, world-schools.com tutordoctor.co.uk și ascd.org.