Home ȘtiriRăzboiul ia amploare pe Marea Neagră. Aproape 400 de nave au fost lovite în ultimul an ANALIZĂ

Războiul ia amploare pe Marea Neagră. Aproape 400 de nave au fost lovite în ultimul an ANALIZĂ

Intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastelor României și Bulgariei, ridică noi probleme de securitate pentru NATO. Potrivit unei analize Reuters, numărul navelor lovite crește, iar experții avertizează că Rusia testează limitele Alianței și pune în pericol rutele comerciale, inclusiv pe cele folosite de Ucraina pentru exporturi.

Analiștii militari spun că nu au nicio îndoială că aceste atacuri au fost comise de Rusia. O dronă navală surprinsă în înregistrarea video a ultimului atac semăna cu o variantă rusă, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey.

„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la think-tank-ul RUSI din Londra.

Rusia neagă că ar viza vecinii Ucrainei cu drone și susține că guvernele europene sunt cele care escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar.

Rusia atacă navele care navigheză înspre sau dinspre Ucraina

Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc cheie, utilizat de Ucraina pentru exporturi, sau navigau spre sau dinspre acesta. Una s-a aflat în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al think-tank-ului Middle East Institute din Washington, spune că atacurile Rusiei țin cont de reticența Occidentului față de o escaladare a conflictului. „Este vorba despre testarea acestor ⁠limite, cu deplina conștientizare a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a spus Joja, făcând o comparație cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.

Un oficial NATO a afirmat că acțiunile Rusiei menite să descurajeze aliații NATO să sprijine Ucraina reprezintă o amenințare gravă la adresa securității, iar angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este „de neclintit”. Oficialul a menționat că există o nevoie clară de capacități eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea dronelor, dar că alianța s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capacități în următorii cinci ani.

Cale navigabilă crucială pentru țările din zonă

Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă crucială pentru comerț și găzduiește proiectul offshore „Neptun Deep”, care o va transforma în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna august, platforma „Neptun Deep” a fost vizată de o dronă navală.

Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar s-a abținut să atribuie responsabilitatea pentru atacuri individuale, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, dar a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii.

Atacurile au loc într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-se asupra Chinei. SUA au retras 1.000 de soldați din România anul trecut.

„Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să îl exploateze”, a declarat oficial român de rang înalt, citat de Reuters sub acoperirea anonimatului. „Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre țările baltice”, arată el.

Deși NATO și-a consolidat „prezența avansată sporită” în țările baltice și în Polonia, Iulia Joja spune că nu a făcut același lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureștiului. „Bruxelles-ul și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a comentat ea.

Oficialul român a subliniat nevoia urgentă a României de rachete sol-aer și sisteme radar pentru a contracara amenințările. Joja spune că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă o problemă centrală pentru Occident.

Sute de nave lovite în ultimul an

Creșterea bruscă a atacurilor asupra navelor din Marea Neagră a blocat o rută majoră pentru exporturile de cereale și petrol făcute de Rusia și Ucraina.

Cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de alt tip în Marea Neagră și Marea Azov între mai și octombrie, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor pare să se fi întețit în această perioadă premergătoare împlinirii celor cinci ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie.

Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 de atacuri rusești în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie, Rusia a efectuat 38 de atacuri, comparativ cu 5 atacuri ucrainene, a precizat Ambrey.

Exporturile s-au redus drastic

Porturile au fost grav afectate, iar exporturile s-au redus drastic, forțând Rusia și Ucraina să caute rute alternative de export.

Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, în scădere față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile rusești consultate de Reuters.

Ucraina a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie din cauza atacurilor rusești, ceea ce a determinat-o să redirecționeze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre și mai departe prin Canalul Sulina din România și spre sud prin secțiunea românească a Mării Negre.

Chiar și cu această rută alternativă, exporturile de cereale din porturile Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în septembrie anul trecut, au arătat datele guvernamentale.

Reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, iar testarea NATO este obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.

Moscova nu vrea armistițiu pe Marea Neagră

Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii apărării și șefii statelor majore ale României, Bulgariei și Turciei – stat litoral membru al NATO – s-au reunit la Sofia pentru a discuta situația.

Ministrul apărării din Turcia, care așteaptă un răspuns din partea Moscovei și a Kievului cu privire la o propunere de armistițiu maritim limitat, a profitat de această întâlnire pentru a avertiza Rusia și Ucraina în privința unor noi atacuri. Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în temeiul Convenției de la Montreux.

Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au insistat pentru încetări ale focului în zona maritimă, pentru a evita consecințele perturbării transportului maritim într-un moment în care prețurile globale la combustibil și cereale au crescut vertiginos.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internațional tot mai mare pentru o încetare limitată a focului.

Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim restrâns, despre care susține că ar oferi o pauză Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a tras un semnal de alarmă. „Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a declarat el luna trecută.

Atacurile din ultimele săptămâni

Atacurile asupra navelor de marfă în largul coastelor statelor membre NATO România și Bulgaria au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, aceasta fiind cea mai recentă consecință a intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră și Marea Azov.

Reuters a întocmit o listă a atacurilor asupra navelor și a altor incidente majore din apropierea celor două state occidentale de la Marea Neagră din ultimele săptămâni.

5 octombrie – Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, care arbora pavilionul statului Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de orașul românesc Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au decedat.

6 octombrie – Nava de marfă generală Alfa Watan, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului de coastă Biala, din estul Bulgariei. Doisprezece membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

6 octombrie – Nava de marfă generală Able, sub pavilionul Palau, a fost lovită în cadrul aceluiași atac, tot în zona economică a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.

13 octombrie – Nava de marfă generală și vrachierul de cereale „Chelsea 3”, deținută de Ucraina sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone și avariată la aproximativ 18 mile marine de coastele Bulgariei. Toți membrii echipajului au fost salvați.

13 octombrie – Nava de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul satului bulgar Krapeț, situat în apropierea graniței cu România. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 erau dați dispăruți.

14 octombrie – Nava-cisternă pentru produse chimice și petrol „Yara J”, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești. Toți membrii echipajului au fost salvați.

15 octombrie – Nava-cisternă Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost lovită la 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, la 1 milă marină în afara apelor teritoriale române. Șapte membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

23 octombrie – Nava de marfă pentru transportul minereului și petrolului Khoryv, sub pavilionul Comorelor, s-a răsturnat și s-a scufundat la 13 mile marine de Constanța, principalul port românesc de la Marea Neagră. Toți membrii echipajului au fost salvați.

28 octombrie – Nava de containere „Contship Jet”, deținută de Grecia și sub pavilion liberian, a fost lovită de trei drone navale și s-a scufundat ulterior în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava, al cărei echipaj a fost salvat, se îndrepta către portul românesc Constanța.

26 august – O dronă navală a fost zărită la doar câteva sute de metri de proiectul românesc de extracție a gazelor offshore „Neptun Deep”, determinând Bucureștiul să mobilizeze avioane de vânătoare F-16 pentru a o distruge. Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom, controlat majoritar de compania austriacă OMV, și de producătorul de stat român Romgaz, va face din România cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor.

11 august – Scafandrii armatei române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în zona economică exclusivă a țării din Marea Neagră, în apropierea proiectului Neptun Deep.

5 iunie – O dronă maritimă s-a autodetonat în portul românesc Constanța de la Marea Neagră, în apropierea unui terminal petrolier, fără a provoca victime. Ucraina a declarat că drona îi aparținea, dar că a pierdut controlul asupra acesteia din cauza bruiajului rusesc în războiul electronic.

SURSA

Citește și ...

Lasă un comentariu