România are medici foarte buni însă este încă departe de a avea un sistem medical performant cu spitale în care să mergi fără teama că vei intra cu o boală și, în cel mai bun caz ieși cu două. De ce se întâmplă acest lucru?
Politicienii dau vine pe ”vechea moștenire”, medicii îi găsesc responsabili pe cei reprezentanții guvernului iar pacienții pe medici. Se pare că este un pic de adevăr în toate aceste acuzații.
Dr. Adrian Wiener: Nu a existat voința politică de a prioritiza investițiile în sistemul sanitar
Deși trăim în secolul XXI, multe cabinete medicale folosesc un instrumentar care poate fi considerat deja piesă de muzeu. Sunt dispensare la sate cu un singur medic, în cel mai fericit caz, iar acela, de multe ori, face naveta din altă localitate.
Acestea nu sunt singurele probleme din sistemul de sănătate care zeci de ani a fost lăsat mai la urmă când a venit vorba despre finanțare, în care spitalele noi erau doar promisiuni, iar medicii aveau salarii josnic de mici.
Medicul Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com de ce a ajuns sistemul sanitar să fie slab finanțat.
”În primul rând nu a existat voința politică de a prioritiza investițiile în sistemul sanitar. La unele spitale peste 80-90% din buget reprezintă masa salarială. Nu există marjă managerială pentru dezvoltarea unităților salariale respective.
Marile orașe își permit uneori să dea bugete spitalelor, cum este municipiul București, pentru investiții în aparatură, în infrastructură, dar acesta nu este un standard, există punctual angajamente politice pentru a face acest lucru, de multe ori din punct de vedere electoral decât din convingere”, a explicat medicul.
Dr. Wiener spune că situația se poate îmbunătăți prin contribuția bugetelor locale.
”De exemplu, eu am o lege care este de trei ani pe circuit care încerca să găsească această resursă de finanțare și să angreneze bugetele locale în finanțarea sistemului de sănătate. Ar fi fost undeva la 5% din bugetele primăriilor de municipii să meargă predictibil, anual, în infrastructura sanitară locală, cea de care beneficiază locuitorii municipiului respectiv. Ideea era doar un pas spre descentralizare fiscală. Este blocat. Nu există resurse. Fondul FNUASS are un deficit anual care trebuie compensat de la bugetul de stat”, a spus Wiener.
Însă pacienții vor să beneficieze de servicii medicale de calitate mai ales pentru că în fiecare lună sau anual plătesc CASS. Dar banii nu ajung.
”Aceste lucruri sunt cunoscute. Din 100 de persoane asigurate, doar 39 plătesc CASS. Avem 17 categorii de persoane scutite de această taxă. Este un blocaj de resursă financiară. În momentul în care nu ai resursă financiară, nu ai de unde să faci investiții”, a mai precizat specialistul.
”În România avem un sistem antichizat. În țările civilizate spitalul nu este tampon pentru asistență socială”
Problemele din sănătate nu sunt de nerezolvat. ”Aceasta era logica PNRR-ului, unde sunt peste 2 miliarde de euro pentru a fi folosite în infrastructură spitalicească nouă, în dotări, chiar la cabinetele medicilor de familie, pentru creșterea potențialului de deservire în afara spitalului”, a spus medicul Adrian Wiener.
Pentru a putea ridica presiunea de pe spitale este nevoie să fie dezvoltată îngrijirea prespitalicească.
”Noi ne-am obișnuit în România, iar aceasta este marca unui sistem antichizat, că medicina are în centru spitalul.
În mod normal, în țările civilizate, este resursa ultimă, pentru complicațiile bolilor acute grave sau complicațiile bolilor cronice care în ciuda faptului care au fost monitorizate și manageriate în pre-spital, ajung, din rațiuni medicale, în acest loc. Nicidecum nu vorbim despre o primă adresare către spital.
Nicidecum ca tampon pentru asistență socială cum de multe ori a devenit spitalul. Unde, de multe ori pentru că persoanele vârstnice sau cu boli cronice nu reușesc să facă controalele periodice pentru afecțiunile de care suferă, evident că rata spitalizărilor evitabile este mai mare.
Sunt multe distorsiuni în sistemul de sănătate și, evident, pentru a le rezolva îți trebuie viziune.
De curând a ieșit președintele Colegiului medicilor din România și a spus că 50% din numărul medicilor din România activează în București și alte cinci județe. Iar în celelalte locuri din țară avem o practică medicală vulnerabilă, tocmai pentru că nu există dotări, pentru că există o situație la risc în actul medical.
Nu a existat niciodată o voință politică de a pune la dispoziție resursa financiară și un proiect de țară în ceea ce privește sistemul de sănătate”, a mai spus medicul.
”Din fondul din sănătate, nu va exista niciodată resursa pentru reînnoirea infrastructurii în spitale”
Soluții pentru sănătate sunt. ”În ideea aceasta a fost conceput PNRR-ul. Urmează Programul Național Sănătate, pentru prima dată în exercițiu financiar european, unde există o finanțare dedicată sănătății. Până acum nu a existat.
Eu am o propunere legislativă pe care o voi depune în toamna aceasta și se referă la crearea unui fond național pentru marea infrastructură din sănătate. Este evident că resursele financiare din bani europeni sau ce poate pune statul la dispoziție nu poate înlocui niciodată infrastructura veche de 40-50 de ani, iar aici mă refer la clădiri. De aceea trebuie creat un fond național alimentat din mai multe surse, cum este acciza la tutun, acciza la alcool, din certificate verzi, etc, astfel încât să existe bani pentru spitale.
Din fondul din sănătate, nu va exista niciodată resursa pentru reînnoirea infrastructurii în spitale”, a explicat senatorul.
În ultimii ani, miniștrii Sănătății au fost schimbați foarte des. Acesta ar putea fi unul dintre motivele lipsei de continuitate a proiectelor. Dar situația nu stă chiar așa.
”Frecvența de înlocuire a miniștrilor în sănătate poate fi o cauză a lipsei de viziune, a unui program coerent care să fie dus la final. Este și această vânzoleală politică și exploatarea neajunsurilor una dintre cauze.
Foarte important este ca cei care conduc departamentele din minister să fie foarte pricepuți. Evident ministrul este bine să fie cineva familiar cu sistemul și îi înțelege prioritățile însă acolo deciziile sunt politice sunt de viziune, de strategie. Un medic este, într-adevăr în măsură să înțeleagă toate neajunsurile acestea din sănătate”, a mai spus Adrian Wiener.
Dr. Marius Geantă: Este o așteptare nerealistă de a avea tehnologie de vârf peste tot
Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină este de părere că nu neapărat lipsa investițiilor a dus la această concepție despre sistemul medical neperformant ci așteptările prea mari privind echipamentele de ultimă generație.
”În sistemul de sănătate s-au investit foarte mulți bani în ultimii ani, atât în sistemul public cât și în cel privat. Noi nu mai suntem în paradigma de acum 10-15 ani în care se punea problema că nu avem echipamente. Sunt rarisime cazurile. Există tehnologie de vârf atât în public cât și în privat care este și folosită. Privatul a avut, un rol în ceea ce privește investițiile în tehnologie.
Cred că este o așteptare nerealistă privind ideea de a avea echipamente de vârf peste tot. Dar acest lucru cred că se leagă de o altă idee falsă dar larg răspândită în rândul populației și anume faptul că sănătatea este gratis.
Lucrurile nu stau așa. Fiecare manoperă, fiecare serviciu, fiecare produs are un preț. Și faptul că noi plătim cu toții la sistemul de asigurări de sănătate este adevărat.
Plătim cu toții și dacă avem nevoie beneficiem de serviciile medicale dacă nu, beneficiază cei care au nevoie.
În ceea ce privește așteptarea nerealistă de a avea echipamente de de vârf peste tot trebuie să ne gândim și de faptul că unele spitale au achiziționat aparatură de vârf și nu a putut fi folosită pentru că nu erau oameni competenți pentru aceasta. Ideea a fost că vor fi atrași apoi specialiștii însă această concepție s-a dovedit a nu fi foarte bună”, a explicat dr. Marius Geantă într-un interviu pentru Ziare.com.
Și dr. Geantă este de părere că asistența medicală ar trebui abordată pe mai multe paliere, iar abia în ultimă instanță să se apeleze la spital.
”Cred că ar trebui să fie de fapt o abordare stratificată pe paliere. Să fie o asistență primară, apoi o asistență comunitară, fostele policlinici, apoi asistența de spital.
Dacă vorbim despre partea de dotări, au rămas descoperite policlinicile și cabinetele medicilor de familie, însă sunt programe finanțate de PNRR și pentru dotarea cu echipamentele de care au nevoie.
O să asistăm la un upgrade tehnologic fără discuție”, a spus medicul.
De ce nu sunt empatici medicii cu pacienții
Foarte mulți specialiști, oricât de buni ar fi ei profesional, tot au carențe în comunicarea cu pacientul, scăzând astfel încrederea în medicină și în știință, în general. Atunci când oamenii au nevoie de explicații, fie nu le dau, fie nu le explică suficient, alimentând astfel teoriile conspirațiilor în legătură cu tratamente sau intervenții medicale.
Să nu uităm că în perioada cea mai grea a pandemiei de Covid-19, când țara noastră, deși a fost printre primele care au avut acces la vaccin, mulți români au preferat să moară decât să primească serul care le putea asigura o protecție împotriva formelor grave.
De ce este această prăpastie între medic și pacient?
”În facultate nu există cursuri de empatie, aceasta trebuie învățată. Însă, acum câțiva ani am întâlnit un universitar de medicină din Creta care are în curricula pentru studenți exact cursul de empatie. Îi învață cum să aibă un grad ridicat de inteligență emoțională, astfel încât să-l înțeleagă pe pacient și să găsească o cale de dialog.
Se pot găsi ușor vinovați dar nu trebuie să uităm că medicii au trecut zeci de ani prin tot felul de umilințe, cea mai mare fiind cea legată de salariile foarte mici până în urmă cu 5-6 ani. Cred că acest lucru explică într-o măsură de ce abordarea nu este în toate cazurile empatică. Dar lucrurile se vor schimba”, a mai explicat dr. Marius Geantă.
Ce salarii au medicii
Salariile medicilor diferă în funcție de secția de specialitate, de gradul de încadrare (medic, rezident, specialist și primar) și la salariul de bază se adaugă sporuri care pot duce la creșteri consistente, potrivit stirileprotv.ro.
Medicii fără încadrare au un salariu de bază de 7.971 lei, iar medicii primari primesc 15.567 lei.
Medicii rezidenți din anul I au un salariu de 5.700 lei, acesta crescând gradual și ajungând la un salariu, în anul IV de rezidențiat la 7.848.
La UPU, medicii fără încadrare au un salariu de 6.509 lei, iar medicii primari specialiști au un salariu de 13.338 lei.