Includerea
manuscrisului Codex Aureus, cu o vechime de peste 1200 de ani, în registrul
Memoria Lumii al UNESCO reprezintă o premieră istorică pentru România, fiind
primul document din țara noastră care a ajuns în această listă.
Maiestas Domini sau „Hristos în slavă”, imagine din Codex Aureus FOTO Biblioteca Batthyaneum
La nivel mondial,
doar 496 de documente fac parte din registrul UNESCO Memory of the World (Memoria
Lumii), ultimele 11, printre care și Codex Aureus, fiind incluse în 18 mai
2023.
Manuscrisul aflat
în România este un fragment dintr-un evangheliar latin, scris și pictat cu aur
și culori vegetale în scriptoriul școlii de curte (Schola Palatina) de la
Aachen (Aix-la-Chapelle), în anul 810, la comanda lui Carol cel Mare.
În literatura de
specialitate din Occident, manuscrisul este cunoscut sub numele: DAS LORSCHER
EVANGELIAR (Evangheliarul de la Lorsch). Manuscrisul ajunge în proprietatea
mănăstirii benedictine S. Nazarius din Lorsch, apare în catalogul-manuscris al
bibliotecii ordinului, redactat în anul 1860, sub titlul: „Evangelium scriptum
cum auro pictum habens tabullas eburneas” („Evangheliar scris si pictat cu aur
avand copertele din fildeș”).
În anul 1556
manuscrisul ajunge la Biblioteca din Heidelberg, iar în anul 1782,
Evangheliarul de la Lorsch Partea I este cumpărat de către episcopul Transilvaniei,
Ignatius Batthyáni de la cardinalul Vienei, arhiepiscopul Christophor Migazzi,
fiind adus la biblioteca pe care a înființat-o la Alba Iulia.
Proiect inițiat de un profesor din Trier – Germania
Potrivit
reprezentanților Bibliotecii Batthyaneum, proiectul a fost depus de către
profesorul dr. Michael Embach, pe atunci directorul Bibliotecii Municipale din
Trier. Este un proiect multi-național în care România se regăsește alături de
Franța, Germania, Marea Britanie și Austria.
Copie a Codex-ului expusă la Biblioteca din Alba Iulia FOTO Biblioteca Batthyaneum
Deoarece statul
Vatican face parte integral din patrimoniul UNESCO, nu apare pe această listă.
Cealaltă jumătate a codicelui Aureus, aflată în Biblioteca Vaticanului, adică
Evangheliile lui Ioan și Luca (inclusiv coperta), este deja în patrimoniul
UNESCO.
„Această reușită nu
ar fi fost posibilă fără entuziasmul și susținerea neîntreruptă a proiectului
de către Adrian Cioroianu, fostul Ambasador UNESCO al României, actualul
Director general al Bibliotecii Naționale a României, care a înțeles rapid
amploarea și importanța proiectului, și implicarea șefului actual al Filialei
Batthyaneum, Cristian Mladin, cel care a păstrat permanent legătura cu
profesorul Michael Embach și cu reprezentantul german al UNESCO, Andreas Salz.
Trebuie să-l menționăm și pe Adrian Papahagi, profesor UBB și codicolog de
renume, care ne-a făcut cunoștință cu profesorul Michael Embach”, au mai
precizat cei de la Biblioteca Batthyaneum.
Registrul Memoria
Lumii este o inițiativă elaborată în 1992 de UNESCO „pentru conservarea
patrimoniului documentar al umanității”. În 1997 au fost înscrise în registru
primele documente.
Pagini ale Codex Aureus FOTO Biblioteca Batthyaneum
El conține valoroase colecții de carte,
manuscrise, partituri muzicale, unicate, imagini, documente sonore și video,
„care reprezintă memoria colectivă a oamenilor din diferitele țări ale lumii”. Nominalizarea
nu este un sprijin financiar, ci trebuie înțeleasă ca o onoare: la fel ca în
cazul celorlalte programe UNESCO, statele de origine se angajează să asigure
„păstrarea și disponibilitatea”
patrimoniului documentar în serviciul comunității internaționale.
Statele membre pot
nominaliza din doi în doi ani maxim două documente noi pentru această listă,
care sunt analizate de un organism consultativ internațional. Regula nu a mai
fost păstrată în ultimii ani, astfel încât înscrierea din 2023 este prima de
după anul 2017.
Sala unde este păstrat Codex Aureus FOTO Biblioteca Batthyaneum
Lista completă a
codicelor înscrise în UNESCO în 2023:
1. Evangheliarul
lui Godescalc (Paris, Biblioteca Națională a Franței, Nouv. Acq. Lat. 1203)
2. Evangheliarul de
St.-Martin-des-Champs (Paris, Biblioteca Națională a Franței, Bibliothèque de
l’Arsenal, Ms. 599)
3. Codicele Ada
(Biblioteca Municipală din Trier, Hs. 22)
4. Codicele Ada,
coperta (Biblioteca Municipală din Trier, Hs. 22)
5. Psaltirea lui
Dagulf (Viena, Biblioteca Națională a Austriei, Cod. 1861)
6. Fragment cu
revelația lui Zaharia (Londra, British Library, Cotton Claudius B. V. fol.
134v)
7. Evangheliarul
lui Centula (Abbeville, Biblioteca Municipală, Ms. 4 [1])
8. Evangheliar de
origine necunoscută (Londra, British Library, Cod. Harl. 2788)
9. Evangheliarul
St. Médard din Soissons (Paris, Biblioteca Națională a Franței, Ms. lat. 8850)
10. Codex Aureus
sau Evangheliarul din Lorsch (Biblioteca Națională a României, Filiala Biblioteca
Batthyaneum, Ms. II.1)
11. Codex Aureus
sau Evangheliarul din Lorsch, coperta cu panouri din fildeș (Londra, Victoria
and Albert Museum, Inv.-No. 138-1866)