Tânăr care își caută loc de muncă pe internet FOTO Open AI, Ziare.com
Primul loc de muncă în cazul tinerilor, respectiv primul serviciu într-un domeniu nou pentru cei care trec printr-un proces de reconversie profesională reprezintă o provocare, mai ales în 2026, an marcat de turbulențe socio-economice profunde.
Care sunt perspectivele pentru cei care încep de la zero în câmpul muncii, în România? Ziare.com a discutat pe marginea acestui subiect cu expertul HR Cristina Profeanu.
Potrivit consultantului în resurse umane, accesul juniorilor în cadrul unor companii care oferă salarii considerate „bune” este tot mai dificil în 2026. Profeanu a explicat cauzele.
„Din ce în ce mai puține companii angajează juniori, din pricina fluctuației mari de personal din anii trecuți, la care se adaugă automatizările și intrarea AI-urilor din ce în ce mai mult în fluxurile operaționale”, a declarat profesionistul în recrutare.
În 2026, IT-ul nu mai este „calea sigură spre succes financiar”.
„Depinde foarte mult de domeniul în care au terminat o facultate sau au ceva experiență încă din timpul facultății. Industria IT, care era mirajul proaspeților absolvenți acum câțiva ani, nu mai angajează entry-level”, a menționat Profeanu.
Ce salariu poți primi în 2026, la primul loc de muncă
Expertul HR a dezvăluit care este intervalul salarial la care se poate aștepta o persoană că-l poate primi la primul loc de muncă, într-un oraș dezvoltat din România.
„Salariile de juniori sunt între 3.500-5.000 lei net în funcție de facultatea pe care au terminat-o”, a transmis Profeanu.
Pe fondul turbulențelor din ultimii ani, există profesii afectate sever.
„Sunt multe industrii afectate, cred că cele mai afectate sunt cele BPO și call-center, apoi retailul, HORECA”, a punctat expertul HR.
Însă există domenii în care e nevoie în permanență de profesioniști competenți.
„Domenii în care se angajează sunt în zona financiară, sănătate, vânzări. Nu neapărat că se extind, ci că este o fluctuație de personal”, a concluzionat Cristina Profeanu, pentru Ziare.com.
Vestul, speranța tot mai multor români
În ultimii ani, tot mai mulți români – intelectuali, meseriași, îngrijitori, transportatori – au plecat la muncă în Vest pentru salarii, respectiv condiții de viață superioare. Lipsa de perspective pozitive a populației se reflectă prin sondajele de opinie realizate periodic, potrivit cărora 70-80% dintre cetățeni sunt de părere că direcția în care se îndreaptă România este negativă.
România rămâne pe penultimul loc în Uniunea Europeană la salariul pe oră, cu un cost mediu brut al forței de muncă de 12,9 euro/oră în 2025, doar peste Bulgaria. Diferența față de restul Europei este uriașă: media UE este de aproximativ 30 euro/oră, iar în unele state din zona euro depășește 40 euro/oră.
Aproximativ 24% dintre salariații români câștigă sub două treimi din salariul median, comparativ cu 14,7% media UE. Asta înseamnă că România are o pondere mult mai mare de joburi slab plătite și sectoare cu valoare adăugată redusă, precum servicii simple, comerț sau industrie cu productivitate mică.
În România, costul unitar al producției a crescut cu 16,1%, mai rapid decât salariile, ceea ce arată o presiune puternică asupra prețurilor. În același timp, costul unitar real al muncii a scăzut cu 6,8%, semn că o parte mai mare din valoarea economică merge către companii și taxe, nu către angajați. În țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria, firmele au redus marjele de profit și au crescut productivitatea, ceea ce a permis salarii mai mari fără scumpiri majore.
Eurostat preconizează că populația totală va scădea între 2025 și 2100 în 18 țări UE, printre care și România, de la 18,8 milioane la 14,4 milioane.
