O amplă operațiune de salvare s-a desfășurat în noaptea de luni spre marți, 21 iulie 2026, în Marea Neagră, după ce nava LPG Gas Lisbon, aflată sub pavilion liberian, a fost grav avariată și cuprinsă de flăcări. Vasul transporta aproape 3.800 de tone de propan și se îndrepta din Egipt către portul ucrainean Reni.
La bord se aflau 17 membri ai echipajului. Toți marinarii au fost evacuați de autoritățile române, însă trei dintre aceștia au suferit răni și au avut nevoie de îngrijiri medicale. Victimele au fost transportate la spital și internate în secția de Anestezie și Terapie Intensivă.
Primele imagini surprinse în timpul intervenției arată flăcări puternice și fum în zona suprastructurii navei. Operațiunea s-a desfășurat în condiții dificile, la distanță mare de țărm și pe fondul riscului reprezentat de încărcătura inflamabilă.
Incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale românești, însă în Zona Economică Exclusivă a României. Nava se afla la aproximativ 20 de mile marine, echivalentul a aproape 37 de kilometri, de coasta românească și la circa două mile marine de limita apelor teritoriale.
Președintele Nicușor Dan a declarat că evenimentul este, cel mai probabil, legat de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Cauza exactă nu fusese însă stabilită la momentul primelor informații, iar autoritățile continuau cercetările.
Nava transporta aproape 3.800 de tone de propan
Gas Lisbon este o navă destinată transportului de gaz petrolier lichefiat. În momentul incidentului, aceasta avea la bord aproximativ 3.790 de tone de propan, o substanță extrem de inflamabilă.
Vasul plecase din portul Alexandria, din Egipt, și se îndrepta către Reni, unul dintre porturile ucrainene situate pe Dunăre. Traseul urma să treacă prin apropierea coastei României.
Incidentul a fost semnalat în cursul nopții, după producerea unei explozii urmate de un incendiu puternic. Nava a suferit avarii majore, iar focul a afectat zona suprastructurii.
Membrii echipajului s-au retras spre partea din față a vasului, întrucât nu își mai puteau folosi propriile mijloace de evacuare. Situația era cu atât mai periculoasă cu cât incendiul se manifesta pe o navă care transporta o cantitate mare de combustibil gazos.
Propanele lichefiate sunt păstrate în rezervoare speciale, sub presiune sau la temperaturi scăzute. Dacă instalațiile sunt avariate și gazul este eliberat, acesta poate forma amestecuri inflamabile în contact cu aerul.
În asemenea situații, autoritățile trebuie să ia în calcul atât riscul unei explozii, cât și posibilitatea ca incendiul să se extindă către rezervoarele de marfă. Acesta este motivul pentru care zona a fost atent monitorizată, iar navigația din apropiere a fost restricționată.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că nava a fost grav avariată și că incidentul s-a produs în Zona Economică Exclusivă a României, dar în afara apelor teritoriale. Poziția este importantă din punct de vedere juridic, deoarece apele teritoriale se întind până la 12 mile marine de coastă.
Potrivit informațiilor disponibile, nava se afla la aproximativ 20 de mile marine de litoralul românesc. Aceasta înseamnă că incidentul nu s-a produs la patru kilometri de țărm, ci la aproape 37 de kilometri de coasta României.
Distanța de aproximativ 3,7 kilometri menționată în primele relatări se referea la apropierea față de limita apelor teritoriale românești, nu față de litoral.
Toți cei 17 marinari au fost evacuați
După primirea semnalului de alarmă, autoritățile române au declanșat imediat o operațiune de salvare. Două nave aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise în zona incidentului.
Echipele de intervenție au reușit să evacueze toți cei 17 membri ai echipajului. Salvatorii au lansat plute de salvare și i-au preluat pe marinarii care se refugiaseră în partea din față a navei.
Condițiile meteorologice au îngreunat misiunea. Intervenția aeriană nu a putut fi realizată imediat, astfel că salvarea s-a desfășurat cu ajutorul ambarcațiunilor trimise din România.
Din cauza distanței mari față de coastă, comunicațiile cu echipajul au fost menținute inclusiv prin intermediul unei nave comerciale aflate în apropiere. Aceasta a funcționat temporar ca punct de retransmitere radio.
După evacuare, marinarii au fost aduși în siguranță în portul Sulina. Cei care nu au avut nevoie de spitalizare au fost cazați temporar în localitate.
Trei membri ai echipajului au suferit însă răni și au fost transportați la spital. Potrivit informațiilor publicate după intervenție, doi dintre marinari prezentau arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului, iar al treilea avea mai multe traumatisme.
Cei trei răniți au fost internați în secția de Anestezie și Terapie Intensivă. Starea lor urma să fie evaluată în permanență de cadrele medicale.
Faptul că întregul echipaj a fost evacuat reprezintă un element esențial al intervenției. În cazul în care marinarii ar fi rămas pe navă, riscul pentru viețile lor ar fi crescut pe măsură ce incendiul se extindea, potrivit Observator.
Primele ipoteze privind cauza incidentului
Cauzele exacte ale exploziei și incendiului nu erau clarificate în primele ore după eveniment. Una dintre ipotezele analizate a fost aceea a unui atac cu dronă, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că incidentul face, cel mai probabil, parte din efectele războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Șeful statului a precizat că instituțiile române se află în alertă și vor clarifica împrejurările, cauzele și responsabilitățile în acest caz.
Nicușor Dan a subliniat că autoritățile române au intervenit rapid și au evacuat întregul echipaj. Un remorcher a fost trimis pentru a stabiliza nava și pentru a împiedica apariția unui risc suplimentar pentru traficul maritim.
La momentul primelor cercetări nu existau însă indicii publice suficiente pentru a confirma fără echivoc că vasul a fost lovit de o dronă aeriană sau navală.
Unele surse au indicat că incendiul ar fi putut izbucni în camera motoarelor. Această variantă nu exclude însă complet posibilitatea unei acțiuni externe, iar investigațiile trebuie să stabilească locul exact al exploziei și tipul avariilor.
În cazul unui atac cu dronă, anchetatorii trebuie să identifice eventuale fragmente, urme de exploziv sau deformări specifice ale structurii navei. Analiza poate fi dificilă cât timp incendiul continuă și accesul la bord nu este sigur.
Specialiștii vor trebui să examineze și datele de navigație, comunicațiile echipajului, imaginile radar și informațiile obținute de la celelalte nave aflate în zonă.
Incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale românești
Una dintre cele mai importante precizări făcute de autorități se referă la poziția vasului. Gas Lisbon se afla în Zona Economică Exclusivă a României, dar nu în apele teritoriale românești.
Apele teritoriale se întind până la 12 mile marine de coastă. În această zonă, statul exercită suveranitate, în limitele stabilite de dreptul internațional.
Zona Economică Exclusivă se întinde mult mai departe. România are în această regiune anumite drepturi privind exploatarea resurselor și protejarea mediului, însă libertatea de navigație internațională rămâne valabilă.
Nava se afla la aproximativ 20 de mile marine de coastă, adică la aproape 37 de kilometri. Potrivit unor informații, distanța față de limita apelor teritoriale românești era de aproximativ două mile marine, echivalentul a aproape 3,7 kilometri.
Această diferență explică apariția unor formulări contradictorii în primele relatări. Vasul nu se afla la patru kilometri de coasta României, ci la aproape patru kilometri de marginea apelor teritoriale.
Poziția incidentului are relevanță pentru stabilirea competențelor juridice și pentru coordonarea investigației. Nava naviga sub pavilion liberian, plecase din Egipt și avea ca destinație un port din Ucraina.
Ancheta poate implica astfel mai multe state și instituții maritime internaționale. România are însă un rol important, deoarece incidentul s-a produs în zona sa economică exclusivă, iar operațiunea de salvare a fost realizată de autoritățile române.
Sursa foto: Observator
