Wolfgang
Schäuble, fost ministru de finanțe al cabinetului Merkel și unul dintre
arhitecții reunificării Germaniei în 1990, a decedat la vârsta de 81 de ani.
Wolfgang Schäuble, fost ministru de Finanțe al Germaniei FOTO arhiva Adevărul
Schäuble a fost o
figură centrală în efortul de a scoate Europa din criza datoriilor, fiind
ministru de finanțe în timpul crizei care a izbucnit odată cu creșterea deficitului
bugetar al Greciei.
Politicianul
german a murit acasă marți seara, potrivit informațiilor furnizate de familia
sa agenției de știri germane dpa, citate de Guardian.
Schäuble a
devenit ministru de finanțe al cancelarului Angela Merkel în octombrie 2009,
chiar înainte de declanșarea crizei financiare care a cuprins întregul
continent și a amenințat să destabilizeze ordinea financiară mondială.
Un mare
susținător al unității europene, Schäuble a fost unul dintre principalii
artizani ai efortului de integrare mai profundă și impunere a unui regulament
mai strict în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Germania a fost criticată
pentru accentul pus pe austeritate și lipsa de generozitate în timpul crizei.
După opt ani ca
ministru de finanțe, Schäuble a devenit, la o vârstă înaintată, președintele parlamentului german. A rămas membru al parlamentului până la moartea sa.
Schäuble folosea
un scaun cu rotile după ce a fost paralizat de la mijloc în jos în urma unui
atentat asupra sa la un miting electoral în 1990, imediat după reunificare. S-a
întors la muncă doar câteva săptămâni mai târziu și, în anul următor, i s-a
atribuit meritul de muta capitala Germaniei reunite de la Bonn la Berlin.
Merkel: „Arhitect al unității germane”
La aniversarea vârstei
de 70 de ani, în 2012, Merkel l-a descris pe Schäuble ca „arhitect al
unității germane, arhitect al mutării guvernului și în prezent arhitect al unei
zone euro stabile„.
Fostul cancelar
german a spus că despre el că „întruchipează memoria pe termen lung a
republicii… fără tine, țara noastră ar arăta diferit”.
Încă de la
începuturile crizei datoriilor din Europa, Schäuble a militat pentru reguli mai
stricte pentru a ține sub control deficitele guvernamentale. Berlinul a fost
inițial reticent în a acorda ajutor Greciei și altor țări îndatorate, iar
criticii au afirmat că această atitudine a crescut costurile intervenției.
Ca principal
creditor al UE, Germania și-a pus amprenta pe efortul de salvare, insistând
asupra unor condiții dure, cum ar fi tăieri bugetare în schimbul ajutorului
acordat țărilor aflate în dificultate și menținerea presiunii asupra acestora pentru
a-și plăti datoriile. În 2012, Schäuble a declarat că țările europene erau
„pe drumul cel bun – în reducerea deficitelor, îmbunătățirea
productivității și, astfel, a competitivității lor„.
„Chestia
decisivă este că nu putem cruța nicio țară prin presupusa generozitate sau
solidaritate„, a spus el. „Nu este obstinație – este înțelegerea că
majoritățile democratice iau doar decizii neplăcute când nu există o
alternativă mai ușoară„.
Când guvernul de
stânga condus de prim-ministrul Alexis Tsipras a fost ales în Grecia în 2015 cu
promisiuni de renunțare la reducerile dureroase de cheltuieli și la creșterea
de taxe solicitate de creditorii externi, Schäuble a adoptat o poziție fermă.
Mai târziu în acel an, el a sugerat ca Grecia să ia o „pauză” de cinci ani de la euro, însă a ținut cont de sfaturile Angelei Merkel că un
„Grexit” nu este o opțiune.
A primit critici
pentru o interdicție germană bruscă și unilaterală asupra unor practici
speculative de tranzacționare, care au destabilizat piețele, însă nu și-a cerut
scuze. „Dacă vrei să drenezi o baltă, nu întrebi neapărat broaștele, dacă
vrei o evaluare obiectivă„, a spus el.
În Germania,
Schäuble s-a mândrit că a echilibrat bugetul pentru prima dată în decenii.
Criticii, în mare parte din afara Germaniei, au spus că restricțiile fiscale au
împiedicat redresarea uniunii monetare în ansamblu.
Victima unui atentat în 1990
Schäuble, născut
în 1942 la Freiburg, în sud-vestul Germaniei, a lucrat ca funcționar fiscal în
Baden-Württemberg înainte de a fi ales în parlamentul Germaniei de Vest în
1972.
A intrat pentru
prima dată în cabinetul Germaniei de Vest în 1984, ca șef al echipei cancelarului
Helmut Kohl, timp de aproape cinci ani, înainte de a deveni ministru de Interne.
În această
funcție, Schäuble a fost negociatorul Germaniei de Vest pentru reunificarea cu
estul comunist după căderea Zidului Berlinului în 1989. A contribuit la
pregătirea tratatului care a creat cadrul legal pentru unificare, la 3
octombrie 1990.
La nouă zile după
reunificare, Schäuble a fost împușcat în timpul campaniei pentru primele
alegeri a țării unite în Oppenau, în sud-vestul Germaniei. Un atacator cu
antecedente de tulburare mintală l-a împușcat în cloloană, lăsându-l paralizat.
Un alt glonț i-a lovit fața, ceea ce a dus la intervenții chirurgicale
plastice.
Schäuble s-a
întors rapid la politică. În 1991, a ținut un discurs plin de pasiune în
parlament pentru ca Germania să se întoarcă la capitala tradițională, Berlin.
„Decizia
pentru Berlin este o decizie de a depăși diviziunea Europei”, a spus el,
înainte ca parlamentarii să voteze în favoarea mutării cu o mică majoritate.
Între 1991 și
1998, Schäuble a servit ca lider parlamentar al Uniunii Creștin-Democrate (CDU)
a lui Kohl. În cele din urmă, a devenit lider al CDU după înfrângerea
electorală a lui Kohl în 1998.
Cu toate acestea,
în 2000, a fost înlocuit de Merkel, după ce a fost implicat într-un scandal de
finanțare a partidului lui Kohl.
Schäuble a fost
apoi vehiculat ca un candidat pentru președinția Germaniei, dar a fost trecut
cu vederea în favoarea fostului șef al Fondului Monetar Internațional, Horst
Köhler, ales de Merkel.
S-a întors în
cabinetul de miniștri când Merkel a devenit cancelar în 2005, pentru al doilea mandat,
ca ministru de Interne. A fost o alegere neașteptată, dar larg respectată, ca
ministru de finanțe, în 2009.