Eugen Tomac, Aurelian Pavelescu / FOTO:Facebook
PNL este în acest moment blocat într-o stare de incertitudine privind conducerea partidului, după ce Curtea de Apel București a judecat apelul făcut de liberali după decizia de suspendare a deciziilor luate în Congresul Extraordinar. Astfel, de jure, la conducerea partidului sunt tot cei care i s-au opus lui Ilie Bolojan, cu toate că partidul încearcă să ignore această realitate.
Situația complicată în care se găsește PNL astăzi seamănă foarte mult cu cea a Partidului Mișcarea Populară, prezidat acum de Eugen Tomac, care a avut parte de o confruntare între două tabere.
Și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat a avut parte în ultimii aproape 15 ani de lupte interne pentru putere, care s-au lăsat cu procese și excluderi.
Un partid cu două conduceri paralele
În PMP, tensiunile au izbucnit la începutul lui 2022, când o parte a conducerii, în frunte cu Eugen Tomac, l-a acuzat pe președintele în funcție, Cristian Diaconescu, că blochează activitatea partidului și refuză convocarea forurilor statutare.
Diaconescu a susținut la rândul său că gruparea Tomac încearcă o „preluare ostilă” și a contestat legalitatea demersurilor de convocare a congresului. Tomac, care era cunoscut și este și astăzi ca „omul lui Băsescu”, avea sprijinul majoritar al președinților de organizații.
Disputa dintre cele două tabere avea loc și în contextul în care Diaconescu se opunea proiectului de alianță „Dreapta Unită”, cu USR și Forța Dreptei.
În februarie 2022, a fost convocat un congres extraordinar al PMP, la care Eugen Tomac a fost ales președinte cu o majoritate importantă, iar gruparea Diaconescu a calificat această alegere ca „nestatutară”.
Diaconescu a refuzat să recunoască rezultatul, susținând că el rămâne liderul legitim al formațiunii și a contestat deciziile congresului în instanță pe motiv că se încalcă statutul.
În martie 2022, conducerea Tomac a decis excluderea lui Cristian Diaconescu din PMP, acesta declarând că măsura este nulă pentru că organele care au hotărât excluderea nu ar avea legitimitate juridică.
Din acel moment au existat practic două conduceri paralele, ceea ce a generat mai multe probleme în raport cu AEP și Biroul Electoral Central. PMP a avut subvenția de partid suspendată pe perioada de incertitudine, iar la alegerile din 2024 era cât pe ce să nu primească dreptul de a trimite reprezentanți în secții.
În aprilie 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor europarlamentare și locale, Curtea de Apel București a respins recursurile formulate de Cristian Diaconescu și susținătorii săi, validând congresul din 2023 în care Eugen Tomac a fost votat statutar ca președinte al PMP, și rezolvând astfel situația.
Lungă luptă pentru putere din PNȚCD
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat a trecut la rândul său prin tulburări, procese și conflicte pe marginea conducerii formațiunii, după destrămarea CDR la finalul anilor ’90, partidul istoric a intrat într-un declin electoral vizibil, astăzi fiind inexistent pe scena politică.
La PNȚCD, conflictele interne legate de conducere au izbucnit în 2013, când gruparea condusă de Vasile Lupu a anunțat suspendarea lui Aurelian Pavelescu din funcția de președinte al partidului.
Lupu și susținătorii săi l-au acuzat pe Pavelescu de subminarea autorității forurilor superioare, contracte privind patrimoniul fără aprobarea Biroului Național de Conducere și instaurarea unui „climat de teroare” prin excluderi și conduceri interimare impuse adversarilor.
Disputa dintre tabere a continuat în anii ce au urmat, cu decizii contradictorii, congrese paralele și alianțe controversate, inclusiv cu PSD-ul lui Liviu Dragnea, care au culminat în 2017 cu excluderea partidului din PPE.
Din PNȚCD au plecat de-a lungul timpului mai multe facțiuni, printre care și Partidul Țărănesc Maniu-Mihalache, care în ultimele alegeri l-a susținut alături de Forța Dreptei pe Nicușor Dan.
