Confruntată cu o creștere vertiginoasă a temperaturilor, Franța este nevoită să-și reconsidere obiecțiile pe care le are de mult timp față de o posibilă soluție la schimbările climatice: aerul condiționat. În această săptămână, dezbaterea privind „la clim” (cuvântul în franceză pentru aerul condiționat) a izbucnit din nou, Marine Le Pen, reprezentantă a dreptei populiste, solicitând o implementare masivă subvenționată, iar Verzii, tradițional ostili acestei soluții, recunoscând că, în prezent, utilizarea parțială a aerului condiționat ar putea fi inevitabilă.
În prezent, Franța are o rată scăzută de utilizare a climatizării, doar 25% dintre gospodării fiind echipate cu un aparat de aer condiționat. În Spania și Italia, proporția este de 50%, iar în SUA și Japonia, de 90%.
Nici spitalele și școlile franceze nu sunt, de obicei, dotate cu astfel de aparate. Mii de școli au fost nevoite să se închidă săptămâna aceasta, iar personalul medical și de îngrijire se plânge de condiții care devin rapid insuportabile.
Însă, pe fondul temperaturilor care se apropie de 40 °C – miercuri a fost cea mai caldă zi înregistrată vreodată în Franța -, s-a înregistrat o goană după aparate portabile de aer condiționat, doar pentru a le permite copiilor să se bucure de câteva ore în clasă sau pentru ca locatarii sufocați de căldura din apartamente să poată trece peste noapte.
Ecologiștii capitulează?
Și, din ce în ce mai mult, se pare că oponenții de lungă durată ai aparatelor de aer condiționat – în principal din rândul ecologiștilor de stânga – recunosc că acestea vor face inevitabil parte din răspunsul țării la încălzirea globală. Săptămâna aceasta, lidera Partidului Ecologiștilor, Marie Tondelier, a încălcat un fel de tabu când a afirmat că aerul condiționat va fi necesar în școli și spitale. „Există locuri în care pur și simplu nu ne mai putem descurca fără el acum”, a recunoscut ea.
Ruptura ei cu ceea ce a numit „dogma anti-climatizare” este semnificativă, deoarece până acum mișcarea ecologistă din Franța a considerat aerul condiționat drept cea mai proastă soluție la schimbările climatice. Activiști susțineau că, departe de a combate cauzele profunde ale încălzirii globale, recurgerea la climatizare nu face decât să atenueze efectele acesteia. Iar prin faptul că face ca aceste efecte să fie mai suportabile, se distrage atenția de la lupta esențială împotriva cauzelor.
Și nu numai atât: aerul condiționat este adesea criticat de ecologiști pentru că agravează, de fapt, schimbările climatice. Acest lucru se datorează faptului că funcționarea sa necesită energie electrică – și, deși cea mai mare parte a energiei electrice din Franța provine din energia nucleară, în alte părți ale lumii aceasta înseamnă arderea unei cantități mai mari de combustibili fosili.
Există, de asemenea, problema gazelor frigorifice utilizate în sistemele de aer condiționat, care sunt gaze cu efect de seră și care adesea se scurg.
Și mai există efectul de încălzire urbană, cauzat de expulzarea aerului cald în stradă. Dezbaterea este aprinsă, dar unele studii sugerează că acest fenomen poate crește temperaturile din oraș cu două sau trei grade.
Politici guvernamentale
Suspiciunile legate de aerul condiționat s-au infiltrat și în politica guvernamentală. Noile norme privind construcțiile și renovările se concentrează, în mod firesc, pe izolație, spații verzi și metode de ultimă generație pentru circulația aerului – cu scopul expres de a face aerul condiționat inutil.
Un nou spital uriaș, construit în orașul Nantes din Bretania, de exemplu, va avea aer condiționat doar în jumătate din camere, provocând furia sindicatelor din domeniul medical. „Ar trebui să avem aer condiționat peste tot”, a declarat Olivier Terrien, din sindicatul CGT.
Potrivit lui Valerie Pécresse, președinta conservatoare a Consiliului Regional al Parisului, „statul funcționează sub o ideologie anti-aer condiționat. Dar aerul condiționat trebuie luat în considerare, alături de alte metode de răcire”, pledează ea. Pécresse, care gestionează transportul regional din Paris, speră ca toate autobuzele și trenurile să fie dotate cu aer condiționat până în 2032 și își critică aspru pe predecesorul său socialist pentru că nu a înțeles importanța acestuia.
Plan Național
Dreapta politică a fost întotdeauna mai favorabilă aerului condiționat decât stânga, cu atât mai mult Rassemblement National (RN), partidul lui Marine Le Pen. În această săptămână, ea a cerut un „plan clim” la nivel național pentru a dota toate școlile și spitalele cu aer condiționat. Potrivit purtătorului de cuvânt al RN, Jean-Philippe Tanguy, planul ar include, de asemenea, împrumuturi fără dobândă, garantate de guvern, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru a permite unui număr de 30 până la 40 de milioane de gospodării să instaleze aparate de răcire.
Criticii au denunțat planul RN ca fiind oportunist și fără o estimare a costurilor. Aceștia susțin că dreapta populistă a fost ultima care a recunoscut realitatea schimbărilor climatice, așa că astăzi are puțină credibilitate atunci când vorbește despre efectele acestora.
Dar adevărul este că, pe măsură ce temperaturile se apropie de niveluri periculoase în Franța, cu vieți în pericol și școli și spitale expuse riscului de colaps, toată lumea ajunge la aceeași concluzie: că mai multă climatizare este inevitabilă.
