Mediul privat din România resimte tot mai puternic efectele recesiunii tehnice pe care o traversăm și din ce în ce mai multe companii au dificultăți serioase în a-și menține activitatea. În primele 3 luni din 2026, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,35%, până la 16.361, față de 12.747 în perioada similară din 2025, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Printre domeniile cele mai afectate se numără comerțul cu amănuntul, activitățile profesionale, științifice și tehnice și construcțiile. Zonele cele mai afectate sunt și zonele cu cea mai puternică economie, adică București și județele Cluj, Ilfov, Timiș, Constanța și Iași.
Nici prin comparație cu alți antreprenori europeni, românii nu stau mai bine. Un raport al firmei de analiză de risc și consultanță Coface arată că țara noastră se regăsește în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește numărul insolvențelor și falimentelor, mai ales din cauza scăderii consumului și a costurilor tot mai mari cu logistica.
Profitul companiilor începe să scadă tot mai mult pe măsură ce prețurile cresc în toate sectoarele, de la materii prime până la forță de muncă, iar oamenii își permit tot mai puține investiții. Astfel, companiile ajung în unele luni să producă doar pentru a-și putea achita dările către stat.
Zeci de mii de companii au datorii la stat
Peste 47.000 de companii au restanțe la stat în valoare de 77 de miliarde de lei, cu aproape 2.000 de companii în plus față de trimestrul trecut.
Și în acest caz, cele mai multe restanțe continuă să fie înregistrate în sectoare precum construcțiile, comerțul și transporturile. Astfel, peste 6.000 de companii din domeniul construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat datorii de 5,26 miliarde lei în trimestrul 1 al acestui an. Din comerț se mai adaugă 2,7 miliarde lei, din sectorul construcțiilor de drumuri și căi ferate, alți 1,9 miliarde de lei, iar de la firme de transport rutier de mărfuri, încă 1,7 miliarde de lei.
Datoriile către bugetul asigurărilor sociale au ajuns la 14,8 miliarde lei, în timp ce restanțele către bugetul de sănătate depășesc 4,5 miliarde lei. Datoriile restante către bugetul asigurărilor pentru șomaj se situează la 508 milioane lei, potrivit platformei de analiză financiară RisCo.
La fel ca în cazul insolvențelor, cele mai mari probleme cu achitare dărilor către stat le înregistrează tot companiile din București și este vorba despre 18.616 firme cu datorii totale care însumează 31,8 miliarde lei. Acest top negativ este completat de Ilfov – 5,9 miliarde lei, Constanța – 3,6 miliarde lei, Timiș – 2,7 miliarde și Buzău – Sibiu – fiecare cu peste 2 miliarde lei datorii.
Care sunt factorii care afectează evoluția companiilor românești în 2026
Povara care apasă pe umerii antreprenorilor români nu vine dintr-o singură sursă, ci este reprezentată mai degrabă de suprapunerea presiunii fiscale, accelerarea costurilor operaționale și încetinirea economiei locale. Chiar și atunci când cifrele de afaceri nominale par să crească în unele sectoare, marjele reale de profitabilitate au scăzut constant în ultimii doi ani.
În primul rând, măsurile fiscale ca introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și majorarea taxelor pe dividende lovesc puternic în industriile care funcționează pe volume mari și marje mici. În multe cazuri, noul sistem forțează companiile să plătească taxe raportate la venituri, nu la profitul real.
Un alt aspect important îl reprezintă și creșterea costurilor cu forța de muncă. Deși mulți oameni se plâng că se fac disponibilizări, multe companii au probleme serioase cu retenția angajaților. Firmele sunt obligate să ofere salarii mai mari pentru a reține angajații, fără o creștere proporțională a productivității.
De asemenea, inflația și creșterea prețului la energie afectează orice companie mică, medie sau mare, din toate sectoarele economice. La o inflație de aproape 11%, antreprenorii plătesc din ce în ce mai mult pentru materii prime, utilități, transport și tot ce ține de lanțul de producție, dar nu pot transfera integral aceste costuri către prețul final de vânzare din cauza scăderii puterii de cumpărare a populației. Practic, ajung în situația în care, deși toate cheltuielile cresc, profitul nu poate să se mențină din cauza faptului că cererea a scăzut drastic.
Nu în ultimul rând, costul ridicat al creditării reprezintă unul dintre cele mai severe blocaje pentru companiile din România. Împrumuturile bancare în lei pentru capital de lucru sau investiții ajung frecvent la dobânzi efective de peste 8-10% pe an, iar dacă o companie nu reușește să atingă aceste procente și în ceea ce privește profitul, de acolo încep pierderile importante. Nici companiile care s-au orientat către împrumuturi în euro nu sunt mai la adăpost, având în vedere deprecierea leului care este așteptată să continue.
”În fața unor taxe mari, economia migrează către evaziune”
Un studiu al Fundației Friedrich Ebert România propune mai multe scenarii prin care țara noastră să depășească criza fiscală prin care trece, care presupun în principal ca statul să crească și mai mult taxele pentru a aduce bani la buget, printr-o aplicare combinată între impozitul progresiv și creșterea taxării capitalului.
Consultantul economic, Adrian Negrescu, atrage însă atenția că efectul real ar putea fi cu totul altul:
”În fața unor taxe mai mari, economia va migra tot mai mult către evaziune. Cred că, mai degrabă, ar trebui sa vorbim în principal de reducerea taxelor, de creșterea gradului de conformare si de limitarea evaziunii prin digitalizarea tuturor operațiunilor financiare din economie, de la pătrunjelul vândut în piață fără bon fiscal (putem dezvolta un sistem de QR pe telefon ca în țările civilizate pe care să îl folosească vânzătorii, nu e nevoie de case de marcat clasice) și legarea bonului fiscal de bonul de casă pe model grecesc, la monitorizarea activă a operațiunilor de import export și transport de marfă, alături de generalizarea introducerii taxării inverse pe TVA. Sunt doar câteva soluții care nu duc la creșterea poverii fiscale pe muncă și capital”, a declarat Negrescu.
