Orașul-port din Grecia ce a devenit un punct fierbinte după invadarea Ucrainei

Micul port din Alexandroupoli, în nord-estul Greciei, a devenit un punct fierbinte odată cu invazia Rusiei în Ucraina, arată un reportaj New York Times.

Portul din Alexandroupoli a devenit important strategic după invadarea Ucrainei FOTO SHUTTERSTOCK

Odinioară un oraș de coastă liniștit, a căpătat importanță strategică drept centru de tranzit al echipamentului militar american în estul Europei, în cadrul efortului de a contracara agresiunea rusă după invadarea Ucrainei. Prezența americană crescută în acest port a deranjat atât țara vecină Turcia, cât și Rusia. Rolul său de port vital de tranzit evidențiază modul în care războiul din Ucraina remodelează relațiile economice și diplomatice în Europa.

Turcia are relații tensionate cu Grecia din cauza disputelor teritoriale în Marea Mediterană și de aceea privește ca pe o potențială amenințare apropierea acestei țări de Washington. Pe de altă parte, prezența militarilor americani a fost salutată atât de Grecia, cât și de vecinii balcanici ca oportunitate pentru economia regională și promisiune de securitate în contextul tensiunilor regionale în creștere.

Suntem o țară mică. Este un lucru bun să avem alături o țară mare care să ne furnizeze protecție”, a spus Yiannis Kapelas, 53, administratorul unei cafenele din Alexandroupoli.

Pe de altă parte, portul Alexandroupoli este obiectul unei competiții între patru grupuri de companii – două din care fac parte firme americane și două legate de Rusia. Fiecare dintre acestea speră să cumpere portul.

Prezența militară a SUA în Alexandroupoli îngrijorează Rusia și Turcia

SUA și-au extins considerabil operațiunile militare în Grecia de când Rusia a invadat Ucraina, ceea ce i-a alarmat pe oficialii de vârf de la Moscova și Ankara.

„Împotriva cui s-au stabilit acolo? Răspunsul lor este <<împotriva Rusiei>>. Nu îi credem”, a comentat în luna iunie președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Turcia a făcut notă discordantă în raport cu alte țări NATO ce au luat clar partea Ucrainei poziționându-se ca mediatoare între cele două țări.

În luna mai, ministerul turc de externe a susținut că avioane de luptă turcești au încălcat spațiul aerian al Greciei zburând deasupra Alexandroupoli, la doar circa 18 kilometri de granița cu Turcia. Incidentul i-a neliniștit pe localnicii care se tem de pretențiile teritoriale turce asupra unor porțiuni ale Greciei.

Importanța strategică a Mării Negre, în atenția Europei

Interacțiunea complexă a intereselor în privința Alexandroupoli evidențiază modalitățile în care războiul schimbă atenția strategică a Europei către regiunea Mării Negre.

„Marea Neagră a revenit pe agenda globală într-un mod fără precedent. Securitatea la Marea Neagră are importanță centrală pentru modalitățile în care Rusia poate fi ținută sub control și gestionată”, a apreciat Ilian Vassilev, fost ambasador bulgar la Moscova, în prezent consultant în materie de strategie.

Războiul din Ucraina îngrijorează Grecia

Grecia și Rusia au legături profunde istorice, economice și culturale întemeiate pe religia ortodoxă comună. Grecii sunt printre puținii europeni care își doresc în proporție mare să fie menținute legăturile economice cu Rusia. Totuși, războiul din Ucraina a afectat aceste legături.

Ocuparea teritoriilor ucrainene a atins o coardă sensibilă printre greci în măsura în care i-a determinat să vadă paralele între retorica imperialista a președintelui rus Vladimir Putin și pretențiile teritoriale ale Turciei – având în vedere că Grecia s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman. Suferința ucrainenilor a avut ecou și în rândul familiilor grecești ai căror strămoși au fost nevoiți să fugă din calea pogromurilor turce de la începutul secolului XX.

„Știm ce înseamnă durerea refugiaților. Nu am avut niciun fel de îndoieli legat de partea cui să fim”, a spus Dimosthenis Karavoltsos, chelner la o tavernă din Alexandroupoli.

De altfel, guvernul conservator al Greciei a fost printre primele care au trimis ajutor militar în Ucraina, gest care a determinat Kremlinul să adauge Grecia pe lista națiunilor „neprietenoase”. Teama de Turcia și solidaritatea cu Ucraina au adus Atena mai aproape de Washington, astfel încât SUA au primit acces extins în Grecia pentru echipamentele sale militare.

SUA transportă echipamente militare prin portul din Alexandroupoli

Transporturile de material de război transferat de SUA prin portul din Alexandroupoli crescuseră deja de peste 10 ori anul trecut, înainte de război, ca să ajungă, în contextul tensiunilor crescute cu Rusia, la 3.100 de așa-numite „piese” – un termen ce desemnează felurite echipamente, de la tancuri la muniție. Oficialii americani susțin că echipamentul e destinat exclusiv unităților americane staționate în estul și nordul Europei, și nu Ucrainei.

Este o schimbare radicală pentru un port minuscul care a avut o existență netulburată aproape in deceniu, fiind blocat de o barjă scufundată care a fost îndepărtată în cele din urmă, în 2019, de US Navy. Orașul este scos din amorțeală o dată la câteva luni, atunci când sosesc navele americane și descarcă tancuri, camioane și artilerie. Sosirea americanilor golește orașul de ouă și țigări, și aglomerează saloanele de tatuaje.

În perioadele de pauză, orașul pare unul oarecare, nelăsând să se vadă niciun semn al schimbării statutului său. Cuplurile tinere împing cărucioare pe faleză și excursioniști de o zi, în majoritate turci, își fac poze la far.

Am transformat portul într-un centru dinamic de operațiuni militare. Nimeni n-a mai făcut așa ceva înainte”, a spus Andre Cameron, responsabil de logistică militară în port.

Competiție pentru achiziția porturilor

Importanța strategică tot mai mare a portului a scos în evidență legăturile rusești a două grupuri de afaceri ce concurează pentru achiziția Alexandroupoli.

De partea cealaltă, oficialii locali recunosc că își fac speranțe că îmbunătățirea infrastructurii portului ar putea atrage alte investiții, făcând din Alexandroupoli un centru comercial pentru Bulgaria vecină, România și chiar Ucraina.

Un grup este condus de Ivan Savvidis, un oligarh de origine greacă, fost parlamentar și responsabil de relațiile cu Parlamentul elen.

Grec la origine, rus prin stil de viață, ortodox prin credință”, se prezintă el pe site-ul său, unde a pus și o fotografie în care apare alături de Vladimir Putin.

Legături cu Rusia

Un alt ofertant, o sucursală a conglomeratului grec Copelouzos Group, este un caz mai complex. Este partenerul local al companei  Gazprom și asociat cu Prometheus Gas, al treilea furnizor de gaze naturale din Grecia. Copelouzos Group este și cel care a construit și administrat, până în 2016, aeroportul din Sankt Petersburg.

O notă diplomatică despre fondatorul grupului, Dimitrios Copelouzos, scrisă de ambasadorul american în Grecia în 2007 și publicată de WikiLeaks este intitulată „Gazprom sub orice alt nume?”

Concurenții și detractorii lui Copelouzos susțin că aceste legături îl fac vulnerabil la presiunile Gazprom, compromițând viitorul operațiunilor strategice ale Alexandroupoli.

Există îngrijorări semnificative, deoarece situația cu Rusia se poate deteriora”, a spus John Charalambakis, proprietarul BlackSummit Financial Group , o firmă americană de administrare a activelor, care concurează pentru controlul Alexandroupoli. „Faptul că Rusia folosește energia ca armă este un factor important.”

Grupul Copelouzos, o companie privată, nu își face publică performanța financiară, dar spune că asocierea sa cu Gazprom reprezintă doar o mică parte din portofoliul său de afaceri, alături de construcții, imobiliare și energie.

Grupul are multe cooperări în întreaga lume cu multe companii”, a declarat Ioannis Arapoglou, directorul general al Grupului Copelouzos. Prometheus Gas „este doar unul dintre acestea și unul relativ mic relativ la dimensiunea companiei”.

El a menționat că familia Copelouzos investește într-un proiect de construire a unui terminal de gaze naturale lichide în apropiere de Alexandroupoli, menit să reducă dependența Balcanilor de gazul rusesc prin consolidarea livrărilor din Statele Unite.

Interese americane

La rândul său, Charalambakis, omul de afaceri american, spune că interesul său pentru port datează din 2018, când ambasadorul Washingtonului în Grecia la acea vreme, Geoffrey Pyatt, i-a spus că companiile americane ar trebui să înceapă să concureze cu Rusia și China pentru influența în port.

Atenția tot mai mare a Washingtonului a fost confirmată miercuri, când senatorul Robert Menendez din New Jersey, președintele Comitetului pentru Relații Externe, a făcut o vizită surpriză la Alexandroupoli .

Grecia a privatizat în mod constant activele strategice de la începutul crizei datoriilor în 2009. Portul Salonic i-a revenit lui Savvidis; portul Pireu, cel mai mare din Grecia, unei firme de stat chineze. Pyatt, care a plecat in postul de ambasador în mai, a pledat frecvent în sprijinul celor două oferte americane pentru Alexandroupoli.

Celălalt ofertant american, Quintana Infrastructure & Development , a refuzat să comenteze.

Orientarea Grupului Copelouzos către partenerii americani reflectă realitatea economică în schimbare a Greciei, întrucât economia rusă sancționată și în scădere oferă mai puține oportunități.

Această abordare pragmatică are ecou în Alexandroupoli. Oficialii locali și oamenii de afaceri speră că războiul din Ucraina și tensiunile regionale vor transforma portul într-o rută alternativă de aprovizionare care ocolește strâmtorile controlate de Turcia către Marea Neagră.

„Fiecare criză creează oportunități”, a spus Konstantinos Chatzikonstantinou, directorul executiv al Autorității Portuare din Alexandroupoli.

SURSA