Fenomenul climatic El Niño, care influențează vremea la nivel global și este asociat cu temperaturi record, secete și inundații, ar putea fi diminuat printr-o metodă inovatoare propusă de cercetători. Un nou studiu arată că intervenții țintite asupra norilor de deasupra Oceanului Pacific ar putea reduce intensitatea acestui fenomen, însă tehnologia necesară este încă departe de a putea fi utilizată la scară largă.
El Niño poate influența clima întregii planete
El Niño este un fenomen natural care determină încălzirea apelor din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Această modificare afectează circulația atmosferică și produce schimbări climatice importante în numeroase regiuni ale lumii.
În timpul unui episod puternic de El Niño pot apărea secete severe în unele zone, în timp ce alte regiuni se confruntă cu ploi abundente și inundații. În combinație cu încălzirea globală provocată de activitatea umană, fenomenul a contribuit la înregistrarea unor temperaturi fără precedent în ultimii ani. Potrivit specialiștilor, 2024 a fost cel mai călduros an măsurat vreodată la nivel mondial.
O soluție diferită față de geoingineria clasică
Majoritatea proiectelor de geoinginerie analizate până acum urmăresc răcirea întregii planete prin diferite metode. Noul studiu propune însă o abordare mult mai precisă: intervenții doar în zonele unde se formează fenomenul El Niño.
Jessica Wan, cercetătoare postdoctorală la Universitatea din Chicago și coordonatoarea studiului, consideră că astfel de intervenții limitate ar putea completa măsurile existente împotriva schimbărilor climatice.
„Aceste intervenții pe termen scurt ar putea fi o modalitate foarte puternică de a încorpora geoingineria în ansamblul de răspunsuri la schimbările climatice”, a explicat cercetătoarea.
Ideea a pornit de la incendiile devastatoare din Australia
Cercetătorii s-au inspirat din efectele observate după incendiile de vegetație care au afectat Australia în perioada 2019–2020.
Atunci, cantitățile uriașe de fum ajunse în atmosferă au modificat proprietățile norilor, făcându-i mai luminoși. Aceștia au reflectat o parte mai mare din radiația solară înapoi în spațiu, ceea ce a influențat clima și a favorizat apariția fenomenului La Niña, considerat opusul lui El Niño.
Pornind de la acest „experiment natural”, oamenii de știință au încercat să afle dacă același efect ar putea fi obținut fără fum, folosind particule de sare marină.
Cum ar funcționa metoda propusă
Potrivit studiului, particulele fine de sare de mare ar putea fi pulverizate în norii formați deasupra Oceanului Pacific.
Aceste particule ar face norii mai strălucitori și mai eficienți în reflectarea energiei solare, reducând astfel încălzirea apei oceanului care alimentează fenomenul El Niño.
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au utilizat modele climatice complexe și au analizat două dintre cele mai puternice episoade El Niño din ultimele decenii, cele din 1997–1998 și 2015–2016.
Rezultatele au arătat că intervenția ar avea cele mai mari șanse de succes dacă ar începe în luna iunie și ar continua până în februarie anul următor, potrivit RTV.
Ce efecte ar putea avea asupra climei
Simulările realizate de cercetători indică faptul că sporirea luminozității norilor ar putea inversa o mare parte dintre efectele provocate de El Niño.
Regiunile care, în mod normal, s-ar încălzi excesiv ar înregistra temperaturi mai scăzute, iar distribuția precipitațiilor s-ar modifica în sens invers față de ceea ce produce fenomenul climatic.
Totuși, specialiștii avertizează că rezultatele provin din simulări pe calculator și nu reprezintă încă dovada că metoda poate funcționa în condiții reale.
Obstacolele sunt încă foarte mari
Deși ideea pare promițătoare, aplicarea ei este departe de a deveni realitate.
Autorii studiului estimează că ar fi necesare aproximativ 2.400 de aeronave echipate special pentru pulverizarea particulelor de sare marină în atmosferă. Aceasta ar însemna aproximativ 2% din întreaga flotă comercială de avioane existentă la nivel mondial.
În plus, tehnologia necesară nu este suficient de avansată. Potrivit cercetătorilor, sistemele de pulverizare testate în prezent funcționează la un nivel mult inferior celui necesar pentru o astfel de operațiune.
Există și riscuri importante
O altă problemă este faptul că modificarea artificială a climei poate produce efecte nedorite în alte regiuni ale lumii.
Simulările au arătat că diminuarea efectelor El Niño ar putea avea drept consecință o încălzire suplimentară în anumite zone din Europa și Asia.
De asemenea, cercetătorii recunosc că nu se cunoaște impactul pe termen lung al unor intervenții repetate asupra echilibrului climatic al planetei.
Jessica Wan subliniază însă că astfel de proiecte nu ar trebui privite ca un înlocuitor al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Am depășit deja momentul în care simpla oprire a emisiilor ar fi fost suficientă pentru a evita problemele. Suntem deja angajați pe o traiectorie de încălzire. Așadar, perspectiva mea asupra geoingineriei este următoarea: «Cum putem atenua cele mai grave impacturi în timp ce lucrăm la o soluție pe termen lung?»”, a explicat coordonatoarea studiului.
Specialiștii atrag atenția că, deși rezultatele sunt încurajatoare, metoda se află încă în faza experimentală și vor fi necesari ani de cercetări pentru a stabili dacă poate deveni o soluție sigură și eficientă împotriva unuia dintre cele mai importante fenomene climatice de pe planetă.
Sursa foto: Arhivă
