Istoria Egiptului antic este asociată cu numeroși conducători de sex masculin, dar femeile au ocupat, în diferite perioade, poziții importante la vârful puterii.
Printre cele mai cunoscute se numără Hatshepsut, Nefertiti și Cleopatra. În cazul Cleopatrei, istoria consemnează chiar șapte regine care au purtat acest nume.
Potrivit cronologiei tradiționale, prima femeie care a condus Egiptul a fost Sobekneferu, care a domnit în urmă cu aproape 4.000 de ani.
O nouă cercetare sugerează însă că o femeie ar fi putut exercita puterea supremă cu mai bine de un mileniu înaintea acesteia, în primele decenii ale Egiptului dinastic.
Este vorba despre Meretneith, al cărei nume înseamnă „iubită de Neith”, zeița asociată cu războiul și maternitatea.
Dovezi reinterpretate cu ajutorul unor tehnici digitale indică faptul că Meretneith ar fi putut avea statutul de rege al Egiptului în timpul primei dinastii, în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.
Un nume ascuns în sigilii regale
Cercetarea, publicată în revista Prague Egyptological Studies, aduce în atenție mai multe dovezi privind poziția lui Meretneith în structura de putere a Egiptului antic.
Egiptologul Sue Kelly, de la Universitatea Carolină din Praga, și arheologul digital Crystal Miller, de la Universitatea din București, au folosit o tehnică specială de procesare digitală a imaginilor.
Cercetătorii au izolat hieroglifele, au inversat culorile și au transformat imaginile într-o reprezentare grafică cu contrast ridicat.
Procedeul a făcut posibilă identificarea numelui lui Meretneith pe așa-numitele serekh-uri — simboluri regale utilizate pentru identificarea conducătorilor egipteni.
Aceste semne apar pe 13 dopuri din lut descoperite în urmă cu aproximativ 80 de ani în necropola de la Saqqara. Dopurile erau folosite pentru sigilarea vaselor și a altor recipiente.
Descoperirea este importantă deoarece serekh-urile erau asociate cu conducătorii Egiptului.
„În opinia noastră, rezultatul o identifică pe Meretneith prin principalul simbol al conducătorilor din această perioadă”, explică Sue Kelly.
Cercetătoarea consideră că acest lucru indică faptul că Meretneith a fost „un rege femeie”, nu doar o regină în sensul de soție a unui monarh, ci un conducător cu un statut echivalent celui al unui rege.
Dacă această interpretare este corectă, Meretneith ar deveni una dintre cele mai timpurii femei conducătoare cunoscute din istorie.
O figură istorică încă disputată
Concluzia nu este însă unanim acceptată.
Statutul lui Meretneith a fost dezbătut de mult timp de egiptologi. Numele său apare în mai multe contexte asociate cu puterea regală, inclusiv în morminte din marile necropole de la Abydos și Saqqara.
Un argument important îl reprezintă mormântul său regal de la Abydos.
Complexul este considerat de cercetători o înmormântare fără echivoc asociată unui conducător. În interior au fost descoperite sute de vase mari pentru vin și aproape 50 de morminte și camere secundare, despre care se crede că au fost destinate unor servitori și membri ai curții.
Numele lui Meretneith apare, de asemenea, pe ceea ce pare să fi fost o stelă monumentală din piatră, un tip de monument asociat conducătorilor. Stela face parte dintr-o pereche descoperită în mormântul său, însă cea de-a doua este prea deteriorată pentru ca inscripția să poată fi confirmată.
O conducătoare care și-a schimbat rolul politic
Cercetătorii estimează că implicarea lui Meretneith în conducerea Egiptului ar fi putut dura aproximativ 30 de ani, deși rolul său s-ar fi schimbat în timp.
O ipoteză anterioară sugerase că ea ar fi fost mai întâi prințesă moștenitoare.
Ulterior, Meretneith ar fi putut deveni co-regentă alături de tatăl său, Djer, considerat al treilea rege al Egiptului. Numele lui Djer apare, la rândul său, pe unele dintre sigiliile descoperite pe dopurile de lut.
Mai târziu, este posibil ca Meretneith să fi devenit regentă în perioada în care fiul său, Den, era încă minor.
O amprentă de sigiliu descoperită în mormântul lui Den ridică și ea semne de întrebare. Obiectul, a cărui semnificație nu este încă pe deplin înțeleasă, ar putea conține o listă de conducători sau de strămoși venerați în cadrul unui cult funerar.
Numele lui Meretneith apare ultimul, însoțit de titlul de „mama regelui”.
Există și un alt indiciu privind statutul ei. Numele său apare pe sigiliul funerar al unui conducător ulterior, Semerkhet.
Potrivit lui Kelly, faptul că Meretneith a fost menționată în acest context sugerează că statutul ei politic a continuat să fie recunoscut și după perioada în care a exercitat puterea.
„Alte texte indică faptul că a avut autoritate asupra tezaurului și a oficialilor, guvernând ca un conducător fără un titlu politic”, explică cercetătoarea.
O femeie într-un sistem politic dominat de bărbați
Cercetătorii cred că poziția lui Meretneith poate fi explicată atât prin sexul său, cât și prin apartenența la familia conducătoare.
În loc să ocupe un singur rol rigid, ea ar fi putut prelua responsabilități diferite în funcție de situația politică: moștenitoare, co-regentă și, ulterior, regentă.
Această flexibilitate ar putea explica de ce dovezile istorice despre statutul său sunt mai greu de interpretat decât în cazul regilor care au urmat.
„Credem că Meretneith a avut avantajul de a putea intra și ieși din sfera politică în funcție de necesitățile momentului”, spune Kelly.
Spre deosebire de conducătorii bărbați care au urmat-o, aceștia ar fi domnit într-un rol mai clar definit, după care au murit și au fost îngropați de succesorii lor.
Dacă interpretarea noilor dovezi va fi confirmată, Meretneith ar putea schimba ceea ce se știe despre începuturile monarhiei egiptene și despre rolul femeilor în conducerea unuia dintre cele mai vechi state organizate din lume.
