Nu poți să spui „Dacă nu faceți ce zic eu, dau foc țării”

Cu câteva zile înainte ca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan să fie discutată și votată în plenul Parlamentului, problemele economice cu care are de-a face România și, pe plan extins, fiecare român în parte, au rămas nu doar aceleași, dar se prefigurează că întârzierea sau chiar sistarea reformelor începute de Guvernul Bolojan s-ar putea să ne coste chiar mai mult pe termen mediu, dacă criza politică iscată de PSD și girată de AUR continuă să dezechilibreze politic și economic traseul pe care era până acum statul.

Economistul Cristian Păun a stat de vorbă cu jurnaliștii Ziare.com despre modul în care lovitura din interiorul și din exteriorul coaliției de guvernare nu va schimba cu nimic problemele grave și dezechilibrele economice pe care le are de înfruntat în continuare țara noastră. Potrivit acestuia, pe masa oricărui viitor guvern se vor afla aceleași crize interne și externe și aceleași reforme de continuat, de la rezolvarea hibelor sistemice din companiile de stat, la reforma administrației locale și la celelalte măsuri de gestionare a banilor publici, risipiți în structuri deficitare.

„Din aceste reforme, noi ne așteptăm să obținem un stat mai modern, mai suplu, mai eficient și mai puțin costisitor. Ăsta era scopul acestor reforme și sigur că de preferat ar fi ca ele să fie cât mai ample, astfel încât România, într-un termen relativ scurt, să aibă o altă față, o față mai apropiată de vremurile pe care le trăim de zilele noastre. Din păcate, aceste reforme vor întârzia și nu există un orizont clar în acest moment legat de când vor fi reluate și cum vor arăta ele cu un nou guvern dacă actualul guvern cade. Evident că problemele României nu se schimbă, rămân aceleași. Oricare guvern ar veni, aceleași probleme are pe masă, și anume deficitul bugetar excesiv, creșterea economică firavă, mai ales a economiei private, fondurile europene, unele dintre ele ajungând la scadență într-un timp relativ foarte scurt și, clar, nu poate fi invocată vechea moștenire sau alte trăznăi de tipul ăsta. Și, evident, avem și problema aceasta a crizelor cu care România se confruntă astăzi, care sunt în afara țării și pe care România nu le poate rezolva foarte ușor. Vorbim de o încetinire economică la nivelul întregii Europe, de războaiele care sunt în jurul nostru și care ne generează probleme suplimentare. Sigur că, derivat din toate aceste probleme macro-economice structurale, avem și altele, două care se văd cu ochiul liber: dobânzile mari, inflația mare”, a explicat Cristian Păun, în dialog cu Ziare.com.

Acesta a amintit, însă, că ar trebui să ne așteptăm și la o accelerare a cursului de schimb. „Putem să avem și un curs de schimb valutar mare, pentru că depinde foarte mult de intrările și ieșirile în valută. Este ținut astăzi temperat de intrările de valută care, în continuare, sunt importante și vin pe filiera fondurilor europene, dar vin și pe filiera unor investiții care încă se mai întâmplă și, evident, aș mai adăuga la probleme și cea a rating-ului, care este măsura credibilității și seriozității guvernanței din România. Cu siguranță, o dărâmare de guvern doar pentru că nu ne place de moaca celui care e acolo, soluțiile și problemele rămânând aceleași până la urmă, cu orice guvern ar veni, nu denotă deloc seriozitate, nu denotă deloc înțelegerea corespunzătoare a problemelor, iar asta nu poate să facă decât să pună o presiune suplimentară pe noi, pentru că agențiile de rating se uită la lucrurile acestea și, cu siguranță, vor reconsidera rating-ul României. Nici nu prea mai au ce să reconsidere, căci următoarea treaptă este inevitabil intrarea în Junk. Am fi, cred că, singura țară, până la urmă, din Uniunea Europeană care va ajunge în Junk”, a mai completat Păun.

Ziare.com a scris recurent despre efectele negative ale unei retrogradări ale ratingului suveran din partea companiilor de profil Moody’s, Fitch sau Standard & Poors. Puteți citi un material recent pe acest subiect AICI.

„Și de aici toate problemele de rigoare, ceea ce n-ar trebui să se întâmple și n-ar trebui să permitem să se întâmple. Iar politicienii n-ar trebui nici măcar să se joace cu focul și să șantajeze că dau foc la țară dacă nu le îndeplinim fanteziile și condițiile. Nici asta nu este, până la urmă, o atitudine constructivă și corespunzătoare care să arate maturitate și responsabilitate. Nu poți să spui „Dacă nu faceți ce zic eu, dau foc țării și mă aliniez cu cei mai aprigi piromani”, a încheiat profesorul universitar.

PSD și AUR au stabilit miercuri calendarul moțiunii de cenzură

Amintim că marțea viitoare, pe data de 5 mai, se va decide soarta actualului Guvern în plenul Parlamentului, după ce partidele AUR și PSD s-au aliat în depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. Măsura a fost aplicată după ce, săptămâna trecută, PSD a retras votul de încredere acordat premierului, după o serie de discursuri publice acide la adresa guvernării din care face parte, iar joi, 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile din guvern, aceștia fiind înlocuiți cu interimari din interiorul structurii guvernamentale deja existente.

Depunerea moțiunii de cenzură a stârnit reacții vehemente în coaliție, liderul USR Dominic Fritz susținând că PSD „cu greu mai poate fi considerat un partid pro-european” dacă votează moțiunea depusă alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan. Edilul din Timișoara a criticat inclusiv expresiile folosite în textul moțiunii de cenzură, despre care arată că sunt copiate de AUR din „manualele care circulă la Moscova”. Totodată, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri la Parlament, că, din punct de vedere logic, după moțiunea de cenzură depusă de AUR și PSD, cele două partide ar trebui să își asume majoritatea pentru a forma un nou Guvern. „Sper că nu se va întâmpla”, a subliniat, însă, acesta, menționând că mai există șanse pentru refacerea unei coaliții între PSD, PNL, USR și UDMR.

Printre „acuzele” aduse guvernului Bolojan se numără „vânzarea” activelor statului, cu referire la propunerea Executivului de listare la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare dintr-o serie de companii de stat, pentru a crește lichiditatea, eficiența și transparența unor companii precum Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, CEC Bank, Salrom, Poșta Română sau a unor pachete adiționale ale Romgaz și Hidroelectrica. Cu toate că în PSD se află numeroși politicieni care au girat de-a lungul timpului privatizări ample ale companiilor românești, discursul social-democraților s-a orientat către vechea polemică prezentă în spațiul public românesc încă de la căderea regimului comunist, de tipul „nu ne vindem țara”.