Nicușor Dan, președintele României FOTO Facebook/Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan introduce tot mai des în discursul său politic ideea unui „naționalism sănătos”, într-o încercare de a defini o formă de patriotism compatibilă cu valorile democratice. Politologul Eugen Gabor, asistent universitar la SNSPA și autor de volume de specialitate, a explicat pentru Ziare.com ce se află în spatele acestei formule, cât de departe este ea de discursul suveranist și dacă poate ajuta administrația prezidențială să recupereze electorat din zona AUR.
„Așa cum a arătat și profesorul Cristian Pîrvulescu, naționalismul nu poate fi sănătos pentru o democrație liberală, întrucât pleacă de la premisa că arhitectura instituțională trebuie să se fundamenteze pe o națiune constituită nu prin adeziune liberă, ci pe baza unor criterii rasiale, etnice sau religioase. Sigur, naționalismul liberal al secolului al XIX-lea a avut valențe emancipatoare, dar chiar și acesta a deschis calea pentru discriminări alimentate de complexe de superioritate. Ulterior, naționalismul a contribuit la ascensiunea mișcărilor fasciste, lucru cât se poate de vizibil și în cazul României interbelice.
Nicușor Dan nu a oferit prea multe explicații legate de acest concept, dar viziunea lui despre un „naționalism sănătos” e reflectată de un text pe care l-a publicat în Dilema Veche în 2000, la doar 30 de ani. Avem acolo o pledoarie pentru omogenitatea culturală a valorilor tradiționale. Autorul respinge stridențele lui Corneliu Vadim Tudor, dar diferența față de acesta pare să fie mai degrabă una de stil decât una de substanță. Menționarea de către Dan a lui Răzvan Codrescu, un apologet al Mișcării Legionare, nu este întâmplătoare. Într-un interviu din decembrie 2024, Dan a afirmat că legionarii au devenit nocivi abia în momentul în care au justificat asasinatele politice, doar la insistențele intervievatorului admițând că antisemitismul și xenofobia, care erau parte a nucleului Legiunii de la bun început, sunt inacceptabile”, a argumentat Eugen Gabor pentru Ziare.com.
„Naționalismul poate genera strămutări de populație sau tentative de asimilare a minorităților etnice”
Politologul consideră că noțiunea de „naționalism sănătos” intră în contradicție cu principiile unei democrații liberale, mai ales atunci când identitatea națională este legată de criterii precum originea, sângele sau tradiția.
„O definiție excelentă a naționalismului, cu care probabil Nicușor Dan nu este de acord, ne-a fost oferită de Ernest Gellner. Conform acesteia, obiectivul fundamental al naționalismului este acela ca granițele statului să se suprapună cu cele ale națiunii și să includă cât mai puțini străini. Astfel, naționalismul, chiar și atunci când nu e caracterizat de acel „sacro egoismo” al lui Mussolini, poate genera strămutări de populație sau tentative de asimilare a minorităților etnice. De aceea, a vorbi despre un „naționalism sănătos” poate crea tensiuni în relațiile cu Ucraina sau cu UDMR, într-un moment în care Nicușor Dan are mare nevoie de aliați, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. El se referea în 2000 la comunitarism, un termen care per se nu are o conotație peiorativă, dar comunitatea pe care o descrie nu este una incluzivă, compatibilă cu noțiunea de patriotism, fiind legată de sânge și tradiție, nu de un contract al drepturilor și libertăților”, a afirmat Eugen Gabor în analiza pentru Ziare.com.
Eugen Gabor: Îmi vine greu să cred că electoratul AUR, care îl detestă pe președinte, poate fi sedus prin intermediul unor asemenea mărturii ideologice
Dincolo de componenta ideologică, declarațiile despre „naționalismul sănătos” au și o miză politică. Nicușor Dan poate încerca să intre pe un teren ocupat în ultimii ani de partidele suveraniste, însă Eugen Gabor consideră puțin probabil ca această strategie să producă o apropiere semnificativă de electoratul AUR.
„Mai mult ca sigur, Nicușor Dan crede sincer într-un asemenea „naționalism sănătos”, nefiind conștient de faptul că promovarea lui poate submina și mai mult atât ordinea democratică internă, cât și poziția României pe plan internațional. În mod evident, declarația lui are și o componentă tactică, dar îmi vine greu să cred că electoratul AUR, care îl detestă pe președinte, poate fi sedus prin intermediul unor asemenea mărturii ideologice. Radu Hossu afirmă că, pe termen lung, strategia președintelui va avea succes. Eu cred însă, cu riscul de a-l subestima, că s-a plasat pe o traiectorie, inclusiv prin reacția pe care a avut-o în legătură cu cazul Pahonțu, care nu îi poate asigura obținerea unui al doilea mandat”, a spus Eugen Gabor pentru Ziare.com.
