Șeful SPP, Lucian Pahonțu FOTO Hepta
Traian Băsescu a declarat că nu știa, în 2004, că Lucian Pahonțu fusese ofițer în Trupele de Securitate atunci când l-a numit la conducerea Serviciului de Protecție și Pază. Fostul președinte a explicat, într-un interviu acordat Digi24, că l-a cunoscut pe Pahonțu din perioada în care era primar al Capitalei și că numirea a venit în urma unei recomandări primite de la Ministerul de Interne.
Declarațiile vin după investigațiile jurnalistice publicate în august 2026, care au prezentat documente și mărturii despre perioada în care Lucian Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate și despre prezența sa în dispozitivul de la Intercontinental, în decembrie 1989. Pahonțu a respins ulterior acuzațiile privind participarea la reprimarea manifestanților și a declarat că acestea sunt neadevărate și lipsite de fundament.
Băsescu spune că l-a cunoscut pe Pahonțu de la Jandarmerie
Fostul președinte a povestit că, după venirea sa la Cotroceni, a decis să schimbe conducerea structurilor de securitate pe care le moștenise de la administrația lui Ion Iliescu. Pentru conducerea SPP, a cerut o recomandare Ministerului de Interne.
„Nu, n-am știut că a fost în Securitate. Eu l-am luat de la Ministerul de Interne. Mi s-a adus o fișă. El figura la Ministerul de Interne. Trebuia să-l schimb pe Naghi, pentru că eu n-am acceptat să rămân cu șefii structurilor de securitate moșteniți de la domnul Iliescu. Am schimbat tot ce s-a putut schimba”.
Băsescu spune că îl cunoștea deja pe Pahonțu, care fusese șeful unei brigăzi de intervenție a Jandarmeriei, iar interacțiunile dintre cei doi avuseseră loc în perioada în care acesta era primar al Bucureștiului.
„Pe Lucian Pahonțu îl cunoșteam. El fusese șeful unei brigăzi de intervenție a Jandarmeriei și, de multe ori, am solicitat Jandarmeria în campania de dărâmare a chioșcurilor, dacă vă aduceți aminte. Și acesta a fost motivul pentru care, când mi-a fost propus de Ministerul de Interne, am spus da”.
El a precizat că nu a verificat personal dosarul lui Pahonțu înainte de numire.
„Deci, m-am gândit să cer o recomandare de la Ministerul Apărării sau de la Interne. Am cerut la Interne și am primit această recomandare, căreia i-am dat curs imediat, pentru că-l știam de când dărâmam chioșcuri”, a spus Traian Băsescu.
„Acum pot să spun multe. Cert este că asta am știut”
Întrebat dacă ar fi procedat diferit dacă ar fi cunoscut la acel moment toate informațiile despre trecutul lui Pahonțu, Traian Băsescu a spus că își asumă decizia luată în 2004.
„Acum pot să spun multe. Cert este că asta am știut, l-am numit și îmi asum faptul că l-am numit”.
În ceea ce privește perioada Revoluției, fostul președinte a spus că, în momentul numirii, avea alte informații despre rolul structurilor de forță în evenimentele din decembrie 1989.
„Dar, la momentul numirii, deci în 2004, eu știam două lucruri: unu, că Securitatea nu a tras la Revoluție, și doi, că Armata este cea care a tras la Revoluție. De asemenea, știam că Securitatea, prin ordinul șefului Securității de la acea vreme, nu avea muniție la ieșirea în stradă”.
În prezent, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a reluat verificările în cazul lui Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop. Mădălin Hodor a precizat că CNSAS va putea stabili dacă Pahonțu a avut calitatea de colaborator sau lucrător al fostei Securități, însă instituția nu are atribuții pentru a se pronunța asupra celorlalte acuzații referitoare la Revoluție sau Mineriadă.
Lucian Pahonțu a condus SPP timp de peste două decenii, fiind numit de Traian Băsescu și menținut ulterior în funcție de președinții care au urmat. Întrebat despre această perioadă îndelungată, Băsescu a spus că el, în timpul propriului mandat, a schimbat șefii serviciilor pe care i-a găsit în funcție.
„Este mult, dar, în ceea ce mă privește, nu pot veni decât cu un argument: eu am schimbat toți șefii, inclusiv procurorul general. Când am venit, am schimbat toți șefii serviciilor, plecând de la această premisă”.
Fostul președinte a legat această decizie de transferul arhivelor fostei Securități și de condamnarea comunismului în Parlament, în 2006, despre care spune că au reprezentat pentru el semnale că noua administrație nu va continua relația cu structurile moștenite din perioada comunistă.
