Natalitatea a continuat să scadă în iulie 2026. Foto: Pixabay
Natalitatea continuă să scadă în România. În luna iulie a acestui an s-au născut puțin peste 13.000 de copii, cu peste 580 mai puțini față de luna iulie a anului 2025. Cifrele confirmă un trend negativ accentuat în ultimii ani.
La începutul acestui an, datele Institutului Național de Statistică confirmau că în 2025 am înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol: 145.000 de copii. Familiile au început să amâne din ce în ce mai mult momentul în care să aducă pe lume primul copil, de cele mai multe ori din considerente financiare ca siguranța unei locuințe sau un job stabil. Astfel s-a ajuns ca vârsta medie la care femeile din România nasc primul copil să fie în jur de 27 de ani.
În timp ce unii oameni se întreabă cine le va plăti pensiile peste 20 de ani, având în vedere că cel mai probabil ponderea populației active va fi mai mică decât cea a populației inactive, specialiștii atrag atenția că sporul natural negativ va afecta întreaga economie, iar efectele se vor resimți pe toate palierele.
Consultantul economic, Adrian Negrescu, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com faptul că autoritățile ar trebui să-și îndrepte mai mult atenția către această criză care s-a declanșat și care va fi dificil de oprit, în loc să caute noi pârghii de creștere a pensiilor sau a altor categorii de stimulente financiare.
”Discuția publică se duce foarte mult pe pensii, dar prea puțin pe ajutoarele pentru familie, pentru stimularea natalității, pe problema alocațiilor pentru copii. Din păcate, avem o generație pentru care să dea naștere unor copii reprezintă o misiune aproape imposibilă din punct de vedere financiar, în condițiile în care statul nu-ți mai oferă practic niciun argument pentru a avea siguranța că acel copil va beneficia de servicii sociale, educaționale, de o asistență medicală pe măsura dorințelor părinților.
De la creșă până la grădiniță și apoi la școală, de la vizita la medicul de familie până la desele vizite la clinica de urgență, pentru părinți, din păcate, reprezintă un adevărat coșmar să aibă grijă de copiii lor”, explică consultantul economic.
Acesta mai afirmă că principalele măsuri de sprijinire a familiilor trebuie să fie axate pe obținerea unui cămin, un pas definitoriu de care multe cupluri condiționează aducerea pe lume a unui copil. Din păcate, politicile publice ale României din ultimii ani au mers în sens invers.
”Să nu uităm că suntem singura țară din Uniunea Europeană care am crescut taxele pe tranzacțiile imobiliare, în așa fel încât tinerii practic nu au nicio șansă să-și iau un credit, să întemeieze o familie și să dea nașterea unor copii într-o casă în România, beneficind din niște avantaje din partea statului român. Programul Prima Casă este o glumă din punct de vedere financiar, iar faptul că statul nu oferă niciun fel de facilități fiscale familiilor tinere denotă practic o lipsă de interes față de soarta viitoarei generații”, consideră Adrian Negrescu.
Mai mult decât atât, acesta atrage atenția asupra faptului că avem peste un milion de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani care nu muncesc în momentul de față și pe care statul îi ignoră și nu le oferă niciun fel de alternativă. Astfel, ei ajung să muncească la negru sau să stea pe banii părinților.
”Acele ajutoare acordate de statul român firmelor care angajează tineri sunt mai mult simbolice în condițiile în care nu reprezintă un argument pentru o companie să îi ia un tânăr neinstruit, fără expertiză, fără experiență în domeniul muncii. Din această perspectivă, ajutoarele sunt ca un fel de frecție la un picior de lemn”, mai afirmă consultantul economic.
Adrian Negrescu consideră că România trebuie să pună la punct o strategie complexă care să includă principalii piloni sociali necesari creșterii unui copil:
”Trebuie să găsim soluții pentru a ajuta familiile să-și cumpere o casă, să poată să-și deducă, de exemplu, taxele de grădiniță dacă sunt antreprenori, să oferim facilități fiscale pentru achiziția automobililor de familie, să ne gândim ce programe putem dezvolta pentru achiziția de rechizite la niște prețuri mai bune, cum fac alte țări, și ce putem face pentru a securiza asistența sanitară, mai ales pentru copiii care vin din zone vulnerabile, mai ales din mediul rural, acolo unde rețeaua de sănătate publică este una foarte, foarte prost organizată”.
”Noi nu ne dăm seama ce bombă social se va declașa”
Specialistul consideră că este nevoie ca autoritățile să convoace o serie de specialiști din diverse domenii care să creioneze un calendar de măsuri menite să construiască bazele unui viitor pentru tinerele familii.
”Să te gândești de la perioada prenatală până la naștere, apoi până la sistemul de sănătate și taxele pe care le plătesc familiile. Mai departe să vedem ce se întâmplă cu educație care este absolut esențială pentru a avea o clasă de muncitori bine pregătiți care să ia locul decrețeilor care vor ieși la pensie într-un val masiv în următorii 7-10 ani”, afirmă Adrian Negrescu.
Pe de altă parte, acesta atrage atenția că această criză a natalității se suprapune peste o criză a personalului din sistemul public de educație. În 10 ani vor fi mult mai puțini profesori dispuși să formeze viitoarele generații de profesioniști care să susțină economia.
”Mai mult de jumătate dintre învățătorii din România vor ieși la pensie în orizontul următorilor 6-7 ani. Noi nu ne dăm seama ce bombă socială va declanșa ieșirea la pensie a acestor oameni, singurii în măsură să asigure educația primară a copiilor și nepoților noștri. E o criză majoră care pleacă de la o lipsă de viziune a statului român în ceea ce privește susținerea natalității”, explică consultantul.
Adrian Negrescu consideră că avem nevoie de schimbare a sistemului educațional, în care informația să fie tradusă în activitățile practice și în care copiii să înțeleagă care este rostul avalanșei de informații cu care profesorii îi bombardează în fiecare zi, fără să existe o legătură logică între informații, între ceea ce scrie în manuale și realitatea din jurul lor.
