Alegerile de la mijlocul mandatului în Statele Unite vor avea loc pe 3 noiembrie, iar Republicanii încearcă să-și păstreze majoritatea în Congres.
Strategia administrației Trump și a republicanilor se desfășoară pe trei paliere: restricționarea votului prin corespondență, eliminarea alegătorilor din registre și redesenarea circumscripțiilor electorale (n.red. gerrymandering).
Limitarea votului prin corespondență
În martie 2026, președintele Donald Trump a semnat Ordinul Executiv 14399, care obligă Serviciul Poștal (USPS) să livreze buletine de vot prin corespondență doar către alegătorii aflați pe liste aprobate de statele respective.
Astfel, autoritățile electorale din fiecare stat trebuie încarce numele și adresele tuturor alegătorilor prin corespondență într-un portal electronic al USPS, iar plicurile de trimitere și de retur vor purta coduri de bare unice (“Intelligent Mail barcodes”), aprobate în prealabil la nivel federal.
Serviciul Poștal va refuza livrarea buletinelor care nu respectă aceste cerințe sau care aparțin unor alegători care nu figurează pe listele aprobate.
Statele nu vor să accepte voluntar noul sistem prin care Poșta le preia atribuțiile, iar în momentul de față sunt mai multe procese în desfășurare, inclusiv la Curtea Supremă, pe motive de ilegalitate și neconstituționalitate.
„Deci e o mare bătălie, pentru că ce au constatat cei de la Curtea Supreme atunci era că statele care au intervenit împotriva serviciului poștal nu aveau calitate procesuală. Deci, bătălia se dă în continuare și nu știu dacă o vor câștiga sau nu. Deci nu a câștigat-o Trump.
A fost deja blocat din nou proiectul lui”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu, într-o intervenție pentru Ziare.com.
Votul prin corespondență a început deja în Statele Unite ale Americii, iar republicanii și Trump încearcă să-l limiteze, în contextul în care majoritatea celor care folosesc această metodă sunt alegători democrați.
„Era o întreagă discuție, inclusiv la nivelul Curții Supreme, în legătură cu momentul în care se oprește votul prin corespondență. Iar votul prin corespondență, pentru că sunt mult mai mobili alegătorii democrați, este în general folosit de alegătorii democrați. Sunt mult mai mobili, sunt din cei care pleacă în străinătate și așa mai departe. Sunt chestiuni de genul ăsta”, afirmă politologul.
Cristian Pîrvulescu spune că blocarea votului prin corespondență este doar o modalitate dintr-un arsenal mai mare al republicanilor împotriva democraților.
„Redesenarea” circumscripțiilor electorale
Un alt instrument important este „gerrymandering”, care funcționează în statele republicane, unde s-au redesenat circumscripțiile electorale în favoarea republicanilor.
Spre deosebire de ciclul obișnuit, republicanii au inițiat în 2025-2026 o „redesenare” a hărților electorale, coordonată de Casa Albă, tocmai pentru a contracara declinul de popularitate al președintelui Trump.
Republicanii au redesenat hărțile în opt state: Texas, Missouri, Carolina de Nord, Ohio, Florida, Tennessee, Louisiana și Alabama, iar democrații au reușit acest lucru doar în California, potrivit Politico.
Estimările inițiale ale Partidului Republican vizau câștigarea a peste 12 mandate, însă, în realitate, câștigul net se apropie acum de doar șase locuri, mai puțin de jumătate din ce se prognozase inițial, notează aceeași sursă.
Eliminarea alegătorilor de pe listele electorale
Instrumentul central este baza de date federală SAVE (Systematic Alien Verification for Entitlements), administrată de Departamentul pentru Securitate Internă (DHS):
În 2025, administrația a extins masiv SAVE, adăugând acces la date de la Administrația Securității Sociale și permițând căutări în masă folosind numele, data nașterii și codul numeric personal, în loc de identificatorii DHS folosiți anterior.
Cel puțin 25 de state, majoritatea conduse de republicani, au verificat prin acest sistem peste 67 de milioane de înregistrări de alegători, iar aproximativ 24.000-250.000 de persoane au fost semnalate ca posibili „necetățeni”.
Instanțele federale au constatat că sistemul produce cazuri de „fals-negativ”, ceea ce înseamnă că unii cetățeni americani sunt identificați eronat ca „necetățeni”, ceea ce a dus la radierea din registre a unor alegători eligibili.
Judecătoarea Sparkle Sooknanan din Washington DC a anulat, pe 22 iunie 2026, versiunea extinsă a SAVE, considerând-o o încălcare a Legii Confidențialității.
Curtea de Apel a confirmat blocajul pe 5 septembrie, iar administrația Trump a cerut din nou Curții Supreme, pe 8 septembrie, repunerea în funcțiune a sistemului, chiar în plină “perioadă de liniște”, în care există o interdicție federală de a elimina sistematic alegători din registre, cu 90 de zile înainte de alegeri.
„Știți care e problema aici? E o bătălie juridică. Ei intenționează să-i excludă pe toți cei care n-ar avea drept de vot, care vor trebui să conteste în mod individual, asistați eventual de organizații neguvernamentale, doar că, până când contestă ei, riscurile sunt foarte mari”, spune decanul Facultății de Științe Politice.
Practic, această reformă ar urma să afecteze grav dreptul unor oameni de a alege. „Pentru că nu mai e timp fizic ca ei să-și apere dreptul de alegători. Și nu pot să le conteste administrativ în momentul de față.”
„Dar marea problemă e următoarea: gerrymanderingul, toate strategiile astea, mai puțin lista electorală care devine esențială, funcționează atâta vreme cât diferența de vot în favoarea Democraților rămâne mică, undeva la 4%. În momentul de față și de câteva luni bune, cei care spun că vor vota Democrați sunt cu 7% mai mult decât Republicani”, explică acesta.
Acesta afirmă că Donald Trump scade drastic, inclusiv în intenția de vot a câmpului republican, dar democrații sunt sub el.
„Problema e că faptul că oamenii sunt nemulțumiți de democrați nu înseamnă că nu se vor mobiliza să voteze. Și atunci, marea bătălie pe care o duc, de fapt, republicanii, în momentul de față, este să îi demobilizeze pe moderații din ambele partide. În felul ăsta pot să mai scadă marja. Dar la 7% în principiu, dacă nu se schimbă nimic și dacă lista aia rămâne, Ddmocrații au șanse în continuare să câștige”, consideră profesorul universitar.
Acesta atrage atenția asupra faptului că în SUA Constituția este clară, iar administrația federală nu poate interveni în privința listelor electorale de la nivelul fiecărui stat. „Alegerile sunt o atribuție a statelor.”
