Chiar dacă în prima parte a zilei vremea a fost mohorâtă, oamenii au sosit pe tot parcursul zilei şi au aşteptat punctul culminant al zilei, parada militară.
În cursul dimineţii au fost organizate, două marşuri ale românilor din ţară şi din diaspora. Traseul a fost acelaşi, de la gara din, până în Cetate, locul unde s-au desfăşurat manifestările. Primii care au plecat în marş au fost românii veniţi de peste graniţă. În număr de aproximativ o sută, aceştia au purtat veste inscripţionate cu textul ”Diaspora Europeană” şi au fluturat steaguri tricolore. Ei au respectat măsurile sanitare, purtând mască de protecţie.
Participanţii la celălalt marş, în număr de aproape 2.000, au respectat mai puţin măsurile de protecţie, doar pe alocuri fiind observat câte un participant cu mască. S-au scandat lozinci unioniste, cum ar fi ”Basarabia e România”, ”Unire” şi ”România n-a avut graniţă la Prut”.
Printre ei s-a remarcat un grup de câteva zeci de persoane venite din Maramureş, îmbrăcate în costume populare tradiţionale zonei, care s-au încins într-un joc specific regiunii. De altfel, pe tot parcursul zilei s-au încins Hore ale Unirii, întreţinute de cântece populare şi colinzi.
Un sportiv cu handicap de origine maghiară, Polgar Levente, a alergat de la Aiud la Alba Iulia, pe o distanţă de 30 de kilometri, îmbrăcat în tricoul Invictus, în semn de preţuire şi respect faţă de Eroii Patriei. ”Am ajuns la monumentul lui Mihai Viteazul unde am depus o floare şi am păstrat un moment de reculegere, în semn de apreciere al efortului depus, al tuturor eroilor, pentru România”, a afirmat sportivul.
Un bătrânel din satul Şard, Ilie Moldovan, a decis că Ziua Naţională a României este una potrivită pentru ca el să facă o faptă bună. Şi-a adus tobele şi s-a aşezat în piaţeta centrală din Cetate unde a cântat şi a adunat bani pentru un aşezământ de ocrotire al copiilor. Oamenii care s-au oprit şi l-au ascultat pentru câteva minute au lăsat diferite sume de bani. ”Voi dona banii la centrul de copii Aşezământul Sfântul Vasile”, a spus nea Ilie.
Nu au lipsit din program cele două momente clasice ale manifestărilor: primirea soliilor din provinciile istorice la Sala Unirii şi Te Deum-ul oficial în curtea Catedralei Încoronării. Un eveniment inedit a fost citirea ”Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia”, de către Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla, urmaşul în funcţie al episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit documentul la 1 Decembrie 1918. O noutate pentru cei prezenţi a fost şi reeditarea intrării Armatei Române în Alba Iulia, un moment de reenactement pe un traseu din centrul oraşului şi până la Sala Unirii.
La parada militară au participat nouă detaşamente de defilare pe jos cu circa 550 de militari şi tot nouă nouă detaşamente de defilare cu mijloace terestre, respectiv vehicule de luptă. Cerul oraşului a fost ”brăzdat” de aeronave militare, elicoptere şi avioane MIG 21 de la Baza Aeriană 71 din Câmpia Turzii.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: