Mâncarea ne costă din ce în ce mai mult în fiecare zi, iar creșterile de prețuri se resimt la nivel global. Prețurile mondiale ale alimentelor au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). În acest timp, consumul scade, iar cele mai afectate sunt persoanele cu venituri mici.
Același raport mai arată faptul că motorul scumpirilor a fost sectorul uleiurilor vegetale, unde cotațiile internaționale au urcat puternic, pe fondul costurilor ridicate la energie, al cererii mai mari pentru biocombustibili și al unor incertitudini privind producția.
În acest context, mulți speră la un an agricol bun la nivel local care să mai tempereze creșterile de prețuri. Specialiștii în agricultură spun totuși că, oricât de bun ar fi anul, va fi aproape imposibil să se reducă semnificativ dezechilibrele provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de măsurile de austeritate luate de guvern.
Cezar Gheorghe, expert în piața cerealelor și fondator Agricolumn, a declarat pentru Ziare.com că prețurile de la nivel local doar urmează traiectoria impusă de piețele globale și este puțin probabil ca în următoarele luni să vedem scăderi sau măcar stagnări ale prețurilor la alimente.
”Nu sunt premise de reducere a prețurilor la alimente, ba, dimpotrivă, ele vor urma spirala inflaționistă generată de energie și prețul recoltelor noi. Nici măcar uleiul nu are șanse de scăpare, căci avem un deficit la nivel european de 4 milioane tone provenit din sezonul precedent. Proiecția de recoltă nouă arată bine astăzi, cu un surplus generat de EU27, Rusia și Ucraina de aproximativ 5-6,5 milioane de tone, însă deficitul nu va fi acoperit pentru că avem în față cel mai mare sezon de El Nino din 1895 până astăzi, ceea ce creează condiții de reducere a recoltei de floarea soarelui în EU27 și în bazinul Mării Negre”, explică Cezar Gheorghe.
”Efectele măsurilor guvernamentale vor veni ca un tsunami din spate”
Pe lângă efectele crizelor externe pe care România nu le poate controla, expertul în piața cerealelor spune că măsurile interne luate de statul român nu au făcut decât să prăbușească și mai mult consumul și să pună o presiune suplimentară pe antreprenorii din agricultură care se chinuie să supraviețuiască creșterii prețului la combustibil, îngrășăminte și forță de muncă.
”Am atras atenția asupra creșterii prețurilor la alimente cauzate de politicile guvernamentale în ceea ce privește creșterea TVA, a taxelor aplicate mediului antreprenorial (inclusiv impozitul pe dividende), reducerea facilităților acordate agriculturii, precum și creșterea nejustificată a cotei de TVA la alimente, în unele cazuri de la 4/5% până la 9/11%. De asemenea, costul cauzat de criza din Golf ce vibrează la nivelul solului și a făcut prețul ureei să crească de la 510 dolari la 720-730 dolari pe tonă, costul combustibilului, precum si costurile provenite din nivelul de finanțare (agricultura nu mai este finanțată de bănci, iar nevoia de capital de lucru face ca fermierii să se finanțeze la costuri de 12-17% pe an din IFN-uri), vor veni ca un tsunami din spate. Astăzi încă lucrăm cu materia primă din recolta veche, însă întreținerea culturilor de toamnă și însămânțările din primăvară au adăugat greutate în costul direct și indirect pe hectar” mai spune acesta.
Cezar Gheorghe explică și faptul că întreținerea mult mai scumpă a culturilor de anul acesta a făcut ca dozajul îngrășămintelor care se aplică în primăvară să se reducă, lucru care s-ar putea reflecta într-o măsură mai mare sau mai mică și în recoltele din vara și toamna care urmează.
Unele estimări se pot face deja și nu sunt tocmai pozitive.
”Avem estimări că recolta globală de grâu va fi mai redusă cu minim 32 de milioane de tone față de sezonul precedent. La nivel național, problemele cauzate de vreme nu au lăsat urme foarte adânci decât în vestul țării” spune fondatorul Agricolumn.
România, ”campioană” la creșterea prețurilor la alimente în UE
Cu toate efectele conflictului din Orientul Mijlociu, România nu poate arunca vina creșterii prețurilor la alimente doar pe factorii externi. Chiar și în lipsa acestei situații globale din Golf, în 2025, România a fost țara cu cele mai mari creșteri de preț, de aproape trei ori peste media europeană.
Cele mai mari creșteri au fost la ciocolată (17,8%), fructe congelate (13%), carne de vită (10%), ouă (8,4%), unt (8,3%), zahăr, gem și miere (6,8%) și lapte proaspăt (5,7%), potrivit datelor Eurostat.
Cum se poate stopa creșterea prețurilor la alimente?
Deși creșterile de prețuri sunt greu de oprit acum, Cezar Gheorghe spune că statul trebuie să intervină pentru a tempera aceste majorări, astfel încât consumul să nu se prăbușească și mai mult. Nu în ultimul rând, statul ar trebui să-și achite datoriile față de mediul agricol.
”Am subliniat trei măsuri ce trebuie luate în situația de față, când consumul a scăzut dramatic și colectarea nu este la cote înalte: TVA zero pentru foarte multe categorii de alimente, reducerea taxării pe mediul antreprenorial, pentru a stimula producția, și urgentarea rambursării de TVA și a accizelor în mediul agricol, căci există întârzieri de 9-12 luni. Practic, banii stau la stat. Așa consider că ar trebui să se prevină creșterile ce urmează, pentru că sigur vor veni”, a concluzionat Cezar Gheorghe pentru Ziare.com.
