Rezultatele modeste ale elevilor României la testele PISA au generat un val de acuzații la adresa sistemului de învățământ din țara noastră. Daniel Funeriu, ministru al Educației în perioada 2009-2012, a oferit propria interpretare, în cadrul unui interviu acordat pentru Ziare.com.
Testul PISA este o evaluare internațională standardizată coordonată de OCDE, care măsoară competențele elevilor de 15 ani. Din perspectiva lui Daniel Funeriu, testele PISA își păstrează relevanța în 2026, sistemele de educație din Vest sunt în cădere liberă, iar România ar trebui să se inspire după modelele mai performante – precum cele asiatice, fără a le copia la virgulă.
Daniel Funeriu: „Testarea PISA surprinde corect tendința generală”
Ziare.com (Andi Miron): Cât de relevante considerați că sunt testele PISA?
Daniel Funeriu: În principiu foarte relevante, pentru că e singura comparație care să aibă sens cât de cât cu alte țări. Pentru a face o evaluare corectă a relevanței ar trebui să știu exact care e eșantionul, să mă asigur că e reprezentativ. Problemele puse sunt „de bun simț”, e clar că testarea PISA surprinde corect tendința generală, de altfel ea se vede cu ochiul liber.
Daniel Funeriu: „Dacă luăm o țară care are rezultate bune și copiem ce a făcut ea, nu e sigur că vom avea aceleași rezultate bune”
Ziare.com: Cum explicați rezultatele de la testele PISA din 2026, în legătură cu România? Cu ce concluzii pot rămâne decidenții politici, cadrele didactice, părinții și elevii?
Daniel Funeriu: Trebuie obligatoriu spus că testele PISA stabilesc corelări, nu cauzalități. Dacă luăm o țară care are rezultate bune și copiem ce a făcut ea, nu e sigur că vom avea aceleași rezultate bune, pentru că aplicăm măsuri care s-ar putea să nu aibă un teren fertil aici, la noi.
„Teoriile legate de educație sunt de două feluri: teorii vechi și teorii proaste. Țările OCDE, adică țări cu tradiție, gen Franța, Germania, Finlanda, care au implementat ‘reforme moderne’, au căderi abrupte”
Totuși, un lucru clar se desprinde: exigența, perseverența și convingerea unei societăți că „a învăța” e echivalent cu „a o duce mai bine” sunt factori mult mai importanți decât orice teorie educațională. Vedem că toate țările OCDE, adică țări cu tradiție, gen Franța, Germania, Finlanda, care au implementat „reforme moderne”, au căderi abrupte, ceea ce ne spune că teoriile legate de educație sunt de două feluri: teorii vechi și teorii proaste.
Daniel Funeriu: „M-aș uita foarte atent la Asia”
Ziare.com: Care sunt punctele tari și punctele slabe ale sistemului de Educație din România vs alte state – occidentale, China etc?
Daniel Funeriu: Nu am nicio apetență în a compara cu țările care pur și simplu „pică în cap” din punct de vedere al educației, de aceea m-aș uita foarte atent la Asia. România are o creștere în proporția celor cu performanțe înalte. Mediul urban e cât de cât la nivel, dar distanța față de rural e uriașă.
Soluțiile lui Funeriu. „E important ca în paralel să facem trei lucruri: formare de calitate, selecție riguroasă, remunerație bună”
Ziare.com: Cât de importantă este remunerația, stimularea financiară a cadrelor didactice din România pentru un sistem de educație performant?
Daniel Funeriu: E importantă, desigur, dar ea singură nu va duce la efecte majore. E important ca în paralel să facem trei lucruri: formare de calitate, selecție riguroasă, remunerație bună. Se pune însă întrebarea: când vom putea spune că „remunerația este bună”? Dacă facem o comparație cu țări în care profesorii au salarii bune, vom vedea că profesorilor români le lipsește cam 15% pentru a fi aliniați.
Ziare.com: În ce măsură mai credeți în alocarea celebrului 6% din PIB pentru Educație? În ce condiții astfel de investiții ar putea genera schimbări pozitive? Apropo de orizontul de timp necesar, ce progrese s-ar putea face și așa mai departe.
Ar fi bine, dar nu e doar o chestiune de resurse, e mai ales o chestiune de mentalitate a întregii societăți față de învățare. Dacă alocăm 6%, dar nu ne schimbăm mentalitatea societală față de educație, vom risipi bani pentru rezultate slabe, care vor crește decalajele față de țări din Asia.
Rezultatele de la testele PISA 2026
Raportul PISA pentru 2025 arată că elevii din România au obținut scoruri mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe. Ministerul Educației a transmis că, la științe și matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă, iar la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte. Potrivit datelor publicate marți, 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%. La nivelul UE, România s-a clasat doar în fața Bulgariei și Ciprului.
Raportul arată, printre altele, că aproximativ 54% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 de referință la științe, media OCDE fiind de 74%. În România, 2% dintre elevi au avut performanțe ridicate la științe, atingând nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%). Acești elevi pot aplica, în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice și despre știință într-o varietate mare de situații, inclusiv în situații nefamiliare”, se mai arată în raportul PISA 2025.
Potrivit documentului citat, în România, 48% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de referință la matematică, media OCDE fiind de 65%. La acest nivel, elevii pot cel puțin să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă)”, se menționează în raportul PISA 2025. De asemenea, aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanțe ridicate la matematică, atingând nivelul 5 sau 6 la testul PISA de matematică, media OCDE fiind 8%.
„Cele mai mari ponderi ale elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 s-au înregistrat în șapte țări și economii asiatice: B-S-J-Z (aglomerarea urbană Beijing, Shanghai, Jiangsu, Zhejiang – China) (54%), Singapore (37%), Taiwan (32%), Macao (29%), Coreea (23%), Japonia (22%) și Hong Kong (21%). La aceste niveluri, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. În 13 țări și economii participante la PISA 2025, peste 10% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență”, mai notează raportul PISA 2025.
La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani la nivel mondial. Dintre cele 91 de țări analizate, 38 sunt state membre OCDE.
România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru elevii de 15 ani, adică aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani reprezentanți, respectiv circa 76% din populația tinerilor de această vârstă. Toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
