Eugen Tomac și Nicușor Dan FOTO Facebook /Eugen Tomac
Imediat după anunțul oficial de la Palatul Cotroceni, premierul desemnat Eugen Tomac a intrat contracronometru în zodia negocierilor dure, fiind obligat să prezinte partidelor din arcul parlamentar o formulă guvernamentală capabilă să strângă majoritatea de învestitură. Deși numele specialiștilor au fost ținute sub o discreție totală, primele detalii scurse în spațiul public arată că arhitectura noului Cabinet a fost creionată în laboratoarele prezidențiale de mai bine de o săptămână.
Negocieri la bucată pentru un Executiv croit în secret
Tomac și președintele Nicușor Dan au testat neoficial reacțiile liderilor politici, însă documentul final este departe de a fi complet. Portofolii cheie din punct de vedere strategic și electoral sunt lăsate momentan descoperite, din cauza dificultății de a găsi personaje acceptate de taberele adverse, după cum arată informațiile obținute de Antena3.ro.
Lista nu este completă, de exemplu nu are nume trecute pentru Ministerul Afacerilor Interne și pentru Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoanele pentru ocuparea acestor portofolii, scrie sursa citată.
Plicul cu tehnocrați și rețeta Cotroceniului pentru portofoliile cheie
Formula pe care Eugen Tomac încearcă să o impună în Parlament mizează pe un amestec de diplomați, consilieri prezidențiali și medici reputați, o încercare de a masca lipsa de susținere politică printr-o spoială de tehnocrație. La Ministerul Afacerilor Externe este dorit Luca Niculescu, cel care în prezent gestionează dosarul aderării la OCDE, în timp ce pentru Apărare se apelează la o figură cunoscută, Mihnea Motoc, cel care a mai gestionat acest sector în perioada guvernării Cioloș.
Învățământul ar urma să revină consilierului prezidențial Sorin Costreie, iar la Cultură este propus profesorul Adrian Papahagi. Schița guvernamentală îl plasează pe Radu Burnete în postura de vicepremier, iar la Sănătate este dorit cardiologul Ștefan Sebastian Busnatu. Marea problemă a acestei liste este că mulți dintre cei nominalizați nu au fost încă asumați oficial, discuțiile fiind purtate sub o rezervă strictă din cauza riscului uriaș de a fi executați politic înainte de audieri.
Războiul pe banii publici și liniile roșii blocate între Kiseleff și Modrogan
Adevărata bătălie din spatele ușilor închise se dă însă pe ministerele care controlează marile bugete de investiții și politicile fiscale ale statului. Propunerea arhitectului Șerban Țigănaș la Ministerul Dezvoltării riscă să fie respinsă instantaneu de liderii locali din teritoriu, obișnuiți ca acel minister să funcționeze ca o pușculiță de partid pentru primari.
Un blocaj major a apărut deja în dreptul Ministerului Finanțelor, unde nominalizarea lui Bogdan Glăvan a activat imediat rețelele de veto ale social-democraților. PSD refuză un adept al politicilor liberale dure și un fost sfătuitor al lui Ludovic Orban, preferând mai degrabă o variantă din interiorul Băncii Naționale, precum Șerban Matei.
Totuși, orice modificare cedată în fața stângii va arunca în aer punțile de legătură cu tabăra de dreapta. Dacă Tomac acceptă dictatul PSD, șansele de a obține sprijinul liderilor Ilie Bolojan și Dominic Fritz devin practic nule, ambele formațiuni avertizând că nu vor valida un guvern controlat din umbră de social-democrați.
Cu o matematică parlamentară fragmentată, unde doar PSD și minoritățile par dispuse să voteze, atingerea pragului de 233 de voturi rămâne o misiune aproape imposibilă fără cedări masive în fața partidelor mari.
Eugen Tomac desemnat premier
