În ultima săptămână a
crescut numărul persoanelor internate în spitale cu infecții respiratorii
severe: gripe, viroze și pneumonii și COVID-19, iar
medicii sunt disperați, pentru că au multe cazuri complicate rezistente la
antibiotice. Autoritățile se pregătesc să
declare epidemie de gripă.
Infecțiile respiratorii au umplut spitalele cu pacienți Foto: Arhivă
În această
perioadă, spitalele de boli infecțioase, de pneumologie și de pediatrie
internează pe bandă rulantă pacienți cu infecții respiratorii la care au apărut
complicații. Este vorba inclusiv despre pacienți tineri, unii cu boli
asociate, alții fără vreo boală aparentă, de cele mai multe ori nevaccinați,
atrag atenția medicii de spital.
Viroze complicate cu pneumonii bacteriene
Simin Aysel
Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”
din București, spune că, pe lângă cazurile de COVID-19 obișnuite, ajung la
spital din ce în ce mai mulți pacienți cu gripă, și mai ales, severă. „Asta e
ceea ce ajunge la spital cu precădere. Inclusiv cazuri la pacienţi tineri, fără
alte boli aparent, bineînţeles nevaccinaţi”, a declarat managerul.
Într-un an
obișnuit, toate aceste cazuri de infecții respiratorii de sezon apăreau la
finalul lunii ianuarie, dar acum ele au apărut la începutul lunii decembrie. Un
număr mare de cazuri de gripă suprapus cu unul mare de COVID-19 le-ar da
spitalelor mari bătăi de cap în ceea ce privește asistența medicală, atrage atenția managerul.
La rândul ei,
dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
din București, a declarat că pacienții internați în ultima săptămână erau infectați
cu virusul respirator sincițial (care produce bronșiolita) și cu cel gripal. „Avem un număr mare de pacienţi care ajung la Institut cu infecţii
respiratorii cu pneumonii, iar în ultima săptămână, pare să fie mai frecvent
virusul gripal şi virusul sinciţial respirator decât virusul SARS-CoV-2, aşa
cum eram obişnuiţi în ultimii ani. Formele de afectare sunt severe la
persoanele relativ tinere cu comorbidităţi, adică pacienţi care au afecţiuni
respiratorii, dar care necesită internare pentru complicaţii. Complicaţii
respiratorii şi una dintre dintre cele mai frecvente este hemoptizia şi desigur
insuficienţa respiratorie“, a explicat Mahler.
Actualele
cazuri de gripă și de infecții respiratorii sunt mai complicate pentru că sunt
însoțite de pneumonii extinse „cu floră rezistentă la antibiotice”. „Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în
aceşti doi ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare
infecţiei virale pentru că pacienţii care necesită internare au dublă afectare
– atât virală, cât şi bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate, şi
din păcate, de foarte multe ori ne lovim de rezistenţă la antibiotice, o
problemă din nou destul de nouă. Nu era neaşteptată, dar este dificil de
gestionat, aş spune“, a declarat medicul.
O nouă creștere, după redeschiderea școlilor
Dr. Beatrice
Mahler estimează că numărul de cazuri de infecții respiratorii va crește și mai
mult odată cu reluarea cursurilor școlare, pe 9 ianuarie. „Ce vedem în camerele
de gardă acum, după ce o parte din sărbători s-au încheiat, este că numărul de
pacienţi care se prezintă cu infecţii respiratorii după Revelion s-a dublat. Ne
aşteptăm să avem această creştere şi după ce încep şcolile”.
Specialistul a
recomandat ca în cazul în care avem în familie pe cineva bolnav, să nu-l lăsăm în colectivitate, pentru a nu transmite
infecția, indiferent de virusul care o produce. „De asemenea, dacă iese din casă persoana bolnavă până ajunge la medicul de
familie sau la medicul specialist este bine să poarte mască, tocmai pentru a
limita transmiterea infecţiei pe care o are către aceia cu care intră în
contact, chiar dacă pe o perioadă scurtă de timp”, a mai spus medicul.
Ce recomandă medicii pediatri
Copiii cu
infecții respiratorii acute pot fi îngrijiți acasă doar dacă medicul decide
astfel, în urma unui consultații, atrag atenția pediatrii. Durata bolii este de
7-10 zile, timp în care medicamentele administrate doar îi ajută să o suporte
mai ușor, dar nu vindecă mai repede. Medicii pediatri recomandă părinților să-i
hidrateze pe copii cu lichide în cantități mici, dar frecvent, astfel încât să
prevină deshidratarea lor, lucru important mai ales dacă au febră.
Secrețiile
nazale trebuie îndepărtate cu ajutorul serului fiziologic sau al apei de mare,
mai ales înainte de masă sau de somn, iar îmbrăcămintea copilului trebuie să
fie lejeră. Temperatura camerei nu trebuie să depășească 22 de grade Celsius.
Medicamentele pentru febră pot fi paracetamolul, ibuprofenul sau algocalminul,
iar cele împotriva tusei sunt contraindicate la copilul sub
un an.
Copilul care
tușește poate fi ajutat cu dispozitive de umidificare a aerului și administrând
medicamentele prescrise de medic. Există studii care arată că mierea poate fi utilă
în cazul tusei, dar nu la copiii sub un an. Între 1 an și 5 ani este permisă o
jumătate de linguriță, iar o linguriță pe zi, între 6 și 12 ani. Totodată,
părinții sunt sfătuiți să nu fumeze în proximitatea copilului.
În cazul în
care copilul respiră cu dificultate, devine palid, flasc, are febră mare –
peste 38-39 de grade Celsius – sau nu poate bea lichide, el trebuie reevaluat
de medicul de familie.
Cum puteți preveni răspândirea bolilor respiratorii
– Învățați copilul să poarte corect masca (aceasta
trebuie să acopere nasul şi gura) atunci când are o boală respiratorie.
– Învăţaţi copilul să îşi acopere gura şi nasul
cu brațul atunci când tuşeşte sau strǎnută.
– Utilizați batiste de unică folosinţă atunci
când copilul strănută sau tuşeşte apoi aruncați batistele imediat la gunoi,
după care spălați-vă pe mâini.
– Nu duceți copilul bolnav în colectivitate.
Curățați suprafețele care au venit în contact cu secreții provenite de la
copilul bolnav (produse prin tuse, strănut).
– Învățați copiii să îşi spele mâinile timp de
20 de secunde cu apă şi săpun (soluțiile dezinfectante pot fi folosite dacă apa
şi săpunul nu sunt disponibile), să nu îşi atingă ochii, nasul sau gura după ce
a pus mâna pe suprafeţe posibil contaminate. Aerisiţi periodic camera copilului.
– Evitaţi spațiile aglomerate şi evitați
contactul cu persoanele bolnave.
Medicamentele care le înlocuiesc pe cele lipsă
În contextul
crizei de medicamente antitermice și antiinflamatoare din farmacii, Ministerul
Sănătății a publicat o listă cu denumirile comerciale ale unor produse care
conțin ibuprofen și paracetamol, substanțe active similare cu ale altor produse
care nu se mai găsesc. Oricare dintre ele sunt bune atât pentru copii, cât și
pentru adulți, a dat asigurări ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Lista mai
cuprinde și denumirile comerciale ale produselor care conțin oseltamivir, o
substanță antivirală care combate gripa și care sunt variante pentru Tamiflu.
Potrivit lui Rafila, stocul de comprimate de oseltamivir este de patru milioane
la nivel național. Medicamentul poate fi eliberat din farmacii doar pe bază de
prescripție medicală.
Totodată, MS a
pus în dezbatere publică în 30 decembrie, un ordin de restricționare pe 6 luni
a exporturilor pentru 13 antibiotice, precum și pentru ibuprofen și paracetamol
de uz pediatric. Pentru publicare este nevoie de avizul UE.