În căutarea secretelor Universului. Când va avea loc lansarea noului telescop James Webb VIDEO

Cel mai scump şi mai complex telescop care va fi trimis în spaţiu va fi lansat luna viitoare.

În câteva săptămâni, cea mai ambiţioasă şi costisitoare sondă robotică contruită vreodată, telescopul James Webb, în valoare de 6,8 miliarde de lire sterline, va fi lansat în spaţiu cu racheta europeană Ariane 5. Lansarea observatorului spaţial, care va avea loc după zeci de ani de întârzieri şi costuri suplimentare, va fi, cel mai probabil, cea mai urmărită misiune spaţială fără oameni la bord.

Telescopul, construit de NASA, în colaborare cu agenţiile spaţiale europeană şi canadiană, a fost conceput să revoluţioneze studierea începutului universului şi să descopere planete care ar putea susţine viaţa în interiorul galaxiei noastre. Însă, proiectarea şi construirea sa a durat peste 30 de ani, proiectul fiind vizat de amânări, controverse politice şi alte tergiversări. În timpul acestui proces, alte câteva poiecte ştiinţifice au fost anulate, pentru a finanţa construcţia observatorului spaţial. Revista Nature a numit telescopul James Webb „telescopul care a mâncat astronomia”.

Acum, oamenii de ştiinţă vor descoperi dacă toate aceste sacrificii şi costuri enorme sunt justificate. Dacă totul merge conform planului, telescopul va fi lansat în spaţiu pe 22 decembrie, potrivit The Guardian. „Este lansarea unei generaţii”, susţine Daniel De Chambure, de la Agenţia Spaţială Europeană.

Proiectat ca succesor al telescopului Hubble – care este încă în funcţiune după lansarea sa din 1990 – James Webb este un instrument mult mai mare, mai complex şi cu scopuri mai ambiţioase. Acesta nu va studia partea vizibilă a spectrului electromagnetic, cum fac Hubble şi majoritatea telescoapelor de pe Pământ, ci va aduna doar radiaţii infraroşii.

„Există multe motive pentru asta”, spune profesorul Gillian Wright, director al Centrului Tehologic Astronomic din Edinburgh. „Pentru început, infraroşu este partea spectrului pentru a căuta praful şi asta este important pentru că stelele şi planetele se formează în regiuni pline de praf. Drept urmare, dacă vrei să înţelegi unde şi cum s-au format alte sisteme solare, James Webb ar trebui să ofere date cruciale”.

În plus, atmosferele plantelelor care ar putea conţine substanţe chimice precum metanul – un gaz asociat cu procesele biologice – pot fi, de asemenea, studiate cel mai bine prin colectarea radiaţiei infraroşii şi ar putea indica dacă sunt capabile să susţină viaţa.

Telescopul, o „mașină a timpului”

Astronomii vor, de asemenea, să studieze perioada universului imediat de după naşterea cosmosului în big bang, acum 13,8 miliarde de ani. Asta înseamnă că noul telescop se va concentra pe galaxii foarte îndepărtate. Şi, din nou, studierea radiaţiei infraroşii are avantaje-cheie.

„Un telescop este o maşină a timpului. Îţi permite să vezi cum era universul în trecut, pentru că luminii îi ia un timp finit să ajungă la noi, de la un obiect îndepărtat”, explică Martin Ward de la Universitatea Durham. „Însă, lumina devine din ce în ce mai slabă şi mai roşie cu cât traversează mai mult universul, până când lungimea sa de undă ajunge în partea infraroşie a spectrului. Deci, dacă vrei să studiezi cum s-au format primele stele, găuri negre şi galaxii, ai nevoie de un telescop cu infraroşu”.

Telescopul va trebui, mai întâi, să treacă printr-o călătorie presărată cu riscuri. Prima dată, există pericolul unui eşec al lansării. Ariane 5 a efectuat în total 111 lansări din 1996, 106 dintre ele fiind de succes. Există posibilitatea ca lansarea să eşueze, de pe portul spaţial al ESA, din Guyana Franceză. Şi având în vedere câţi bani, timp şi efort au fost invetiţi în acest protect, această posibilitatea este înspăimântătoare. Şi acesta este doar începutul. Pe timpul călătoriei de câteva luni spre noua sa casă, Lagrange 2, telescopul va fi desfăşurat lent, în timp ce se deplasează prin spaţiu. Oglinda observatorului este de şapte ori mai mare ca cea a Hubble. Toate componentele vor trebui desfăşurate perfect, iar procesul va dura în jur de şase luni. Abia atunci, astronomii vor afla dacă James Webb va fi unul dintre cele mai mari triumfuri ale secolului XXI sau un dezastru.

De asemenea, rămâne de văzut ce va descoperi James Wess. În primele sale trei decenii de operaţiuni, Hubble a ajutat la descoperirea vârstei Universului, de 13.8 miliarde de ani, a determinat rata la care Universul se extinde şi a arătat că aproape fiecare galaxie majoră este acorată de o gaură neagră în centrul său.

Citeste si:

NASA vrea să ducă un reactor nuclear pe Lună

NASA se va alătura celor de la Idaho National Laboratory, din cadrul Departamentului de Energie al Statelor Unite, pentru a dezvolta o sursă de putere non-solară, care să poată fi plasată pe…

SURSA