Curtea Constituțională a României a stabilit că obligația de a plăti contribuții de sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei este neconstituțională. Prevederea vizează inclusiv pensiile speciale.
Practic, odată cu decizia CCR, toate pensiile peste 4.000 de lei, pentru care s-a plătit contribuția la sănătate în ultimele luni, vor crește cu 10%.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com, decizia CCR. Fostul judecător a spus că instituția s-a mai pronunțat astfel pe spețe asemănătoare.
„Sunt incluse toate pensiile peste 4.000 de lei care pot fi supuse acestei impozitări. Practic este o taxă care se plătește pentru Casa de Asigurări de Sănătate. Nu este o decizie nouă.
Curtea a mai dat decizia, s-a mai pronunțat și altădată. S-a mai încercat fie impozitarea, fie obligarea la plata cotizației pentru Casa de Asigurări de Sănătate. De fiecare dată Curtea a spus că pensiile, în general, nu pot fi nici impozitate, nici supuse la vreo taxă pentru că pensia nu poate fi redusă în nicio modalitate”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, într-un interviu pentru Ziare.com.
Fostul judecător al CCR spune că pensionarii pentru care s-a plătit contribuția la sănătate de 10 la sută nu-și vor recupera banii.
„Probabil că situația economică a țării este așa de proastă și de gravă că nu mai știu de unde să scoată bani și s-au gândit că până ajunge Curtea să se pronunțe ei își încasează banii. De un an de zile s-au încasat acești bani. Este vorba despre o sumă destul de mare care s-a reținut de la mulțimea de pensionari care a contribuit la Casa de Asigurări de Sănătate în acest an. Și probabil și de data aceasta, până se trezește cineva să sesizeze Curtea, până se judecă și adună banii, care nu se mai dau înapoi niciodată.
Se mai pot recupera? Nu. Pentru că o lege, câtă vreme este în vigoare, dacă nu este declarată neconstituțională, se bucură de prezumția de constituționalitate. Și nu poți să ceri bani înapoi dacă ei au fost luați pe baza unei legi.
Beneficiază de acest drept doar cel care a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere de verificare a constituționalității.
Începând cu data deciziei nu se mai pot reține acei bani. Nu mai au un temei legal în baza căruia să mai rețină acești bani.
Pensiile vor ajunge înapoi la situația dinainte de adoptarea acestei legi. Teoretic vor crește, dar ele nu au scăzut prin acești bani. Oamenii au primit mai puțini bani acasă, pentru că pensiile tot 4.000 de lei au fost sau 5.000 de lei, dar din acei 5.000 de lei, 500 se rețineau la stat”, a adăugat Zegrean.
Reforma pensiilor speciale
Guvernul a adoptat recent legea pentru reforma pensiilor speciale, care prevede că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit de angajat. Fostul președinte al CCR este de părere că dacă și această lege va fi sesizată la CCR ar putea fi declarată neconstituțională.
„Nu e nicio reformă, e o dorință de a reduce pensiile speciale.
Dacă se va ajunge din nou la Curte și Curtea își va menține părerea, sigur se va declara neconstituțională și această lege. Și vom ajunge ca 200.000 de oameni vor ataca și această lege. Și iar vor fi procese.
Îi zic ei recalculare, dar câtă vreme pensiile scad cu 35-40 la sută normal că este o scădere. Noile pensii, dacă se vor recalcula după această propunere le lege pe care ei au făcut-o acum vor scădea mult, mult sub nivelul actual. Chiar în proiect scrie că pensia va fi maxim 65 la sută din ce este acum.
Banca Mondială se ocupă cu bani, nu cu pensii. Nu înțeleg de ce au apelat la această metodă, să spună că Banca Mondială le-a zis așa. Banca Mondială a cerut legea existentă și a lucrat pe acea lege. Și a spus, reduceți atât. Banca Mondială nu face legi”, a declarat Augustin Zegrean.
Despre creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, fostul judecător al CCR spune: „Acesta este un fenomen general în lume acum. În toate țările se încearcă creșterea vârstei de pensionare pentru că în multe țări a crescut speranța de viață, la noi nu a crescut sau a crescut nesemnificativ, dar oamenii își doresc să stea mai mult în activitate decât în pensie”.
Decizia CCR privind contribuția la sănătate
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea hotărârii prin care a decis că obligația de a plăti contribuții de sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei este neconstituțională, că nici o pensie aflată în plată, chiar dacă e specială nu poate fi micșorată prin aplicarea unor taxe, impozite sau contribuții
„Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia.
Rezultă, astfel, că ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel puțin două modalități: încetarea sau suspendarea plății pensiei și diminuarea cuantumului său”, se arată în motivarea CCR.
În ce stadiu e reforma pensiilor speciale
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a supus miercuri spre aprobare în Guvern proiectul de Lege privind pensiile de serviciu, acesta urmând să fie supus aprobării în Parlament odată cu începerea dezbaterilor, de la 1 februarie 2023.
„Ministerul Muncii a propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de acte normative, două Hotărâri de Guvern, una privitoare la normele de aplicare a celor două directive aprobate de România exact în 2019, când am avut preşedinţia Consiliului European, şi ţine de echilibrul între viaţa profesională şi viaţa particulară, şi a doua privitoare la zilele libere de anul viitor. Şi, bineînţeles, proiectul de lege (privind pensiile de serviciu – n. r.), adoptat în primă fază în Guvern, după care va fi supus dezbaterii şi aprobării în Parlamentul României, aşa cum este şi normal. În proiectul de act normativ se ţine cont de prevederile din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de deciziile Curţii Constituţionale care au fost elaborate pe parcursul anului privitor la sistemul de pensii, dar şi de transparenţă (…) În decembrie anul trecut, după cum bine ştiţi, a fost aprobat un Memorandum în Guvern prin care toţi miniştrii de resort au fost cuprinşi în echipa de lucru a acestui proiect.(…) Proiectul de lege, după cum ştiţi, va fi depus de acum în Parlament şi va fi supus aprobării odată cu începerea dezbaterilor, cu data de 1 februarie”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi.
El a subliniat că liniile principale vizează în primul rând ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale, respectiv cele şase categorii de legi, două în domeniul justiţiei şi cele care vizează personalul navigant, Curtea de Conturi, diplomaţii şi pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face, potrivit ministrului, prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii, care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale.
La baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în considerare cele care nu au caracter permanent, ca de exemplu primele sau câştigurile de drepturi salariale „care se acordau în ultima lună” a anului. Totodată, la calculul pensiei nu se mai ia în considerare doar ultima lună, ci o perioadă de 12 luni, în cazul magistraţilor, din ultimii 10 ani, şi tot 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii 5 ani.
El a mai subliniat că pentru magistraţi nu se vor mai permite perioada asimilate, perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectul de act normativ în Monitorul Oficial fiind de minimum 20 de ani, care va creşte gradual, an de an, până la până la 25 de ani. De asemenea, vechimea minimă s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani, iar la diplomaţi şi la personalul navigant a existat şi o creştere a vârstei de pensionare.
„În mare, astea sunt prevederile: se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechime, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel încât vom avea şi o ieşire graduală următoare la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să îndeplinească aceste condiţii. Asta înseamnă că inclusiv prin ieşirea mai târziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special va fi o economie la bugetul de stat”, a punctat Budăi.
Ministrul a precizat că, pe parcursul acestui an, a existat o strânsă legătură cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi cu specialişti ai biroului de la Washington al Băncii Mondiale.
„Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar, în care se arată că, aşa cum proiectul arată, vor exista, ulterior adoptării, reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci când nu există sesiune parlamentară, să avem discuţii finale, astfel încât, odată cu intrarea în dezbaterile de la 1 februarie, să fie totul foarte, foarte clar”, a subliniat ministrul Muncii.
De asemenea, vârsta de acces la pensia de serviciu şi vechimea în serviciu au fost majorate. Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minimum 15 ani, iar pentru sistemul de justiţie aceasta este de minimum 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziilor CCR.