Mulți cred că introducerea unei majorități calificate ar necesita o schimbare grea a tratatului, dar acest lucru nu este adevărat. Dacă nu se introduce o majoritate calificată în luarea deciziilor privind extinderea UE, întregul proces va muri, scriu Srdjan Cvijic și Zoran Nechev, bursieri ai Institutului pentru Științe Umane din Viena pentru euroactiv.
Pe 23 iunie, mulți speră ca Bulgaria să-și ridice dreptul de veto, ceea ce ar permite Consiliului European să deschidă primele negocieri cu Macedonia de Nord și, în consecință, cu Albania, al cărui progres spre aderarea la UE a fost condiționat de vecinului său estic.
Chiar dacă va fi aprobat, acordul ar crea un precedent periculos, făcând o viitoare extindere a UE, fie că este vorba despre Macedonia de Nord sau Ucraina, foarte puțin probabilă.
Vetoul bulgar nu are nimic de-a face cu principiile economice și democratice care guvernează procesul de extindere al UE. Sunt despre hărțuirea naționalistă dintre Sofia și Skopje. În mod normal, politici similare nu au locul în relațiile dintre statele membre ale UE.
Blocarea bulgărească a progresului Macedoniei de Nord către aderarea la UE ar fi ca și cum, în 2004, Germania ar fi condiționat aderarea Poloniei la UE cerând ca Varșovia să relativizeze rolul forțelor de ocupație germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Sau ca și cum Danemarca i-ar fi cerut Stockholmului în 1995 să numească limba suedeză daneză.
Capacitatea statelor membre de a se opune deciziilor comune de politică externă a UE din cauza regulii unanimității depășește procesul de extindere a UE. În 2020, Cipru a blocat decizia de a impune noi sancțiuni împotriva Belarusului din cauza unei dispute cu Turcia.
În 2017, Grecia a blocat declarația UE care critica situația Chinei în domeniul drepturilor omului. Ungaria lui Orban are un comportament deosebit de recidivist atunci când vine vorba de a zădărnici un consens UE în politica externă.
Votul consensual asupra chestiunilor de politică externă va îngreuna ca UE să se apere împotriva amenințărilor viitoare directe sau indirecte venite de la Moscova, pe măsură ce conflictul din Ucraina persistăm scriu cei doi autori.
Pentru a face posibil ca UE să joace rolul pe scena mondială, în septembrie 2018, Comisia a propus extinderea votului cu majoritate calificată – 55% din statele membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE – la trei domenii specifice: politicp externă, un răspuns colectiv la atacurile împotriva drepturilor omului; o aplicare eficientă a sancțiunilor și a misiunilor civile de securitate și apărare.
În iunie 2021, fostul ministru de Externe german Heiko Maas a cerut abolirea unanimității în elaborarea politicii externe a UE. Maas a spus că UE nu ar trebui să se lase „ținută ostatică de oamenii care împiedică politica externă europeană cu vetourile lor… Dacă faci asta, mai devreme sau mai târziu, riști coeziunea Europei”.
Mulți cred că introducerea unei majorități calificate ar necesita o schimbare grea a tratatului. Nu este adevarat. Pentru modificarea unei proceduri legislative, în acest caz, ar fi suficient ca următoarea ședință a Consiliului să decidă în unanimitate desființarea unanimității în domeniile de politică externă menționate mai sus.
În 2017, când Ucraina a adoptat o nouă lege a educației, mai multe grupuri minoritare au reacționat cu critici. Cu toate acestea, în timp ce Bulgaria, România și Moldova, care au toate minorități considerabile în țară, au lucrat constructiv cu partea ucraineană și Comisia de la Veneția pentru reformarea legii, doar guvernul ungar a amenințat că va „bloca și boicota toate inițiativele luate de Ucraina și toate inițiativele care sunt importante pentru Ucraina” la nivelul UE, cu excepția cazului în care legea este abandonată.
Reacția maghiară la legea educației a Ucrainei este doar un exemplu de acțiune a guvernului Orban cu Putin. În timp ce agresiunea rusă asupra Ucrainei a făcut dificilă o rebeliune mai severă de la Budapesta, nu este exclus ca Ungaria, așa cum o face Bulgaria cu Macedonia de Nord, să decidă să blocheze Ucraina în viitor.
Dacă o majoritate calificată nu este introdusă în curând în procesul de extindere, acordarea statutului de candidat Ucrainei ar deveni rapid lipsită de sens, iar perspectiva europeană a Kievului, ca cea a Macedoniei de Nord sau a oricărei alte țări candidate și potențial candidate, nu este decât un vis.