Expoziţie monumentală dedicată poetului de origine română Paul Celan, la Grand Palais Ephemere din Paris FOTO

După denumirea unei pieţe pariziene „George Enescu, „un alt omagiu adus unui artist de origine română. Un omagiu răscolitor. Franţa şi Anselm Kiefer îi dedică de azi o expoziţie monumentală lui Paul Celan”, a scris pe Facebook Luca Niculescu, amabasadorul României în Franţa.

 

Născut în 1920, supravietuitor al Holocaustului, Celan a plecat din România în 1947 şi devine cel mai mare poet de limba germană al secolului 20. „Am decis să scriu în limba călăilor”, spunea Celan, care vorbea şapte limbi. 

 

„Expoziţia este la Grand Palais Ephemere, un spaţiu de 10.000 de metri pătraţi în care se afla doar 19 opere de Kieffer. Opere colosale, gigantice. Tablouri de peste 10 metri înălţime, un bunker pe care cresc maci, un bombardier care stă într-o aripă, copleşit de cărţi. Picturi sumbre, unde uleiurile groase se amestecă altor materiale : nisip, paie, plumb, cenuşă…”, a descris evenimentul ambasadorul României.

 

 

El vorbeşte despre tablourile lui Kiefer care dialoghează cu poezia lui Celan, „rânduri scrise cu creta albă se lipesc de fiecare operă. Şi tot pe fiecare operă scrie într-un colt «pentru Paul Celan». «Eu nu îl omagiez pe Celan, îl venerez», spunea Kiefer la deschiderea expoziţiei. Artistul germano-francez «lucrează» cu poetul româno-german de 60 de ani, de când i-a citit prima poezie, Todesfuge. Şi de atunci Celan îl obsedează”.

 

„Vizitatorii intră în expoziţie ca într-un templu, ca într-o biserică, tăcuţi, sfioşi, copleşiţi de ce văd, de experienţa pe care o trăiesc. Tablourile sunt răvăşitoare, în toate simţi viaţa şi moartea în acelaşi timp. Nu există o ordine a operelor, mergi dintr-o parte în alta a sălii cum doreşti, îţi faci propriul traseu, pleci şi te întorci, e un du-te vino mut”, a descris diplomatul atmosfera.

 

 

Cea mai mare operă, copleşitoare, are 15 metri lăţime şi 10 metri înălţime, o lucrare ce porneşte de la un poem fantastic al lui Celan. „Şi este poziţionat cu spatele către Tour Eiffel, care ţâşneşte, aproape insolent, în lumina alba a dimineţii de decembrie. Nu ieşi nezdruncinat din aceasta expoziţie. Un mesaj despre ororile care au fost şi care se pot repeta. O trimitere la memoria comună europeană, iată expoziţia excepţională cu care Franţa îşi începe Preşedinţia Uniunii Europene”, a mai scris Luca Niculescu.

 

Expoziţia poate fi văzută, zilnic, până la 11 ianuarie 2022. 

 

Unul dintre spiritele care au marcat gândirea poetică europeană a secolului XX, Paul Celan (Paul Antschel) s-a născut la Cernăuţi, în 1920, într-o familie de evrei vorbitori de limbă germană. Studiile universitare le începe la Tours, unde pleacă în 1938; revine în România înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. După 22 iunie 1941 este mobilizat în detaşamentele de muncă obligatorie pentru bărbaţii evrei la Rădăzani, Fălticeni şi Tăbăreşti; părinţii mor succesiv în lagăre din Transnistria, unde fuseseră deportaţi în iunie 1942. În aprilie 1945 Celan se refugiază la Bucureşti, unde va locui până în decembrie 1947, când părăseşte definitiv România. După şase luni petrecute la Viena, se stabileşte la Paris. Studiază la Sorbona, iar din 1959 ocupă postul de lector de limba germană la École Normale Supérieure. Poet de limbă germană, Celan publică primul volum de versuri, intitulat „Nisipul din urne”, la Viena, în 1948; patru ani mai târziu apare „Mac şi memorie”, cartea care i-a adus recunoaşterea criticii, urmată, rând pe rând, de volumele ce l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX: „Din prag în prag” (1955), „Gratii de vorbă” (1959), „Roza Nimănui” (1963), „Schimbare de suflu” (1967) sau, postum, „Ograda timpului” (1976). De asemenea, va traduce în germană din, printre alţii, Paul Valéry, Henri Michaux, René Char, Osip Mandelştam, precum şi prima carte franceză a lui Emil Cioran. Paul Celan primeşte în 1958 Premiul Literar al Oraşului Bremen, iar în 1960 i se decernează Premiul Georg Büchner. Bolnav, se sinucide în 1970. (editura Polirom)

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

SURSA