Inteligența artificială are potențialul de a schimba profund structura pieței muncii într-un interval mult mai scurt decât anticipează majoritatea instituțiilor, potrivit unui scenariu prospectiv care explorează evoluțiile posibile până în 2028. Analiza, citată de Euronews, avertizează asupra apariției unei posibile „crize globale a inteligenței” – un dezechilibru generat de înlocuirea rapidă a specialiștilor cu înaltă calificare prin sisteme automatizate tot mai performante.
Se apropie o „criză AI”?
Studiul este realizat de James Van Geelen, director executiv al companiei americane de cercetare investițională Citrini, împreună cu antreprenorul în domeniul AI Alap Shah. Cei doi susțin că primele efecte vizibile la scară largă ar putea apărea încă din 2026, odată cu implementarea extinsă a agenților de inteligență artificială capabili să opereze autonom, fără intervenție umană directă.
Automatizarea și valul restructurărilor
Autorii pornesc de la restructurările deja anunțate în industria tehnologică de companii precum Amazon, Expedia și Pinterest. În aceste cazuri, reducerile de personal au coincis cu investiții masive în soluții bazate pe inteligență artificială. Chiar dacă legătura directă dintre concedieri și noile tehnologii este dificil de cuantificat, tendința generală indică o orientare strategică spre automatizare.
Scenariul descrie un mecanism de tip cerc vicios: pe măsură ce organizațiile investesc mai mult în AI, eficiența și capacitățile acestor sisteme cresc, ceea ce încurajează noi runde de optimizare a costurilor prin reducerea forței de muncă. Fiecare decizie poate părea justificată la nivel individual, însă efectul cumulat ar putea genera tensiuni economice și sociale semnificative.
Angajații din domenii de birou, în special cei cu venituri mari, ar putea fi printre cei mai afectați. O parte ar fi nevoiți să accepte posturi mai slab remunerate sau să se reprofileze către activități care necesită prezență fizică. În același timp, cei care își păstrează pozițiile ar putea resimți stagnarea salariilor. Potrivit proiecției, până la jumătatea anului 2027 economia SUA ar putea intra într-o fază de contracție, iar rata șomajului ar putea depăși 10% în 2028.
Agenți AI omniprezenți și presiune asupra veniturilor
Începând cu 2027, agenții de inteligență artificială ar putea deveni prezențe constante în viața cotidiană, funcționând în fundalul dispozitivelor personale. Aceștia ar putea redacta cod, coordona proiecte complexe de cercetare, analiza date financiare sau optimiza bugete personale și corporative. Eficiența crescută ar aduce beneficii evidente, dar și o presiune suplimentară asupra locurilor de muncă tradiționale.
Deși ar apărea noi meserii – precum ingineria de prompt, auditul de siguranță al sistemelor AI sau mentenanța infrastructurii digitale – autorii susțin că aceste oportunități nu ar compensa pe deplin dispariția rolurilor clasice. În plus, multe dintre noile poziții ar putea avea niveluri salariale mai scăzute decât cele eliminate.
Creșterea competiției pentru joburi mai slab plătite ar putea împinge veniturile în jos, iar un număr tot mai mare de gospodării ar ajunge să depindă de credite sau de economii destinate pensiei pentru a-și susține nivelul de trai. Într-un asemenea climat, ar exista riscul reapariției tensiunilor pe piața creditelor ipotecare, cu potențial de destabilizare financiară.
Pentru a limita impactul social, guvernele ar putea fi nevoite să extindă programele de sprijin financiar. Însă scăderea încasărilor bugetare, pe fondul diminuării salariilor și al reducerii contribuțiilor fiscale, ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice.
Posibile tensiuni sociale
Scenariul anticipează și reacții sociale ample, comparabile cu mișcarea „Occupy Wall Street”. În această proiecție, nemulțumirile ar putea viza direct companiile din domeniul inteligenței artificiale. De exemplu, în primăvara anului 2028, protestatari ar putea organiza manifestații prelungite în fața sediilor din San Francisco ale firmelor Anthropic și OpenAI, acuzând impactul social al tehnologiilor dezvoltate de acestea.
Autorii subliniază că analiza reprezintă un exercițiu teoretic, nu o predicție certă. Totuși, ei avertizează că viteza cu care inteligența artificială evoluează și este adoptată în economie pare să depășească ritmul în care instituțiile publice și sistemele educaționale reușesc să se adapteze. În absența unor politici proactive, transformările ar putea fi mai abrupte și mai dificil de gestionat decât în revoluțiile tehnologice anterioare.
