Educației îi sunt alocate fonduri iresponsabil
de mici, domeniul este neatractiv pentru tinerii absolvenți, sistemul are profesori
îmbătrâniți și multe cadre fără studii de specialitate, iar programa este
neschimbată de zeci de ani, atrag atenția reprezentanții celei mai mari
federații sindicale.
Școlile de la oraș arată mai bine și au profesori mai buni Foto: Arhivă
În sistemul de Educație nu s-a
schimbat nimic din 2017 încoace, atrag atenția sindicaliștii Federației
Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), cel mai mare sindicat al
profesorilor. Asta în condițiile în care vârsta medie a cadrelor didactice din
sistem tot crește, mai mult de 60.000 dintre acestea având peste 50 de ani, iar
4.000 fiind cadre necalificate sau în curs de calificare, situație nemaiîntâlnită
în nicio țară a UE. Sindicaliștii atrag atenția că tinerii absolvenți de
facultate refuză să lucreze în Învățământ din pricina salariilor de intrare
mici în comparație cu ale altor categorii plătite din fonduri publice și a
condițiilor de muncă din școli. „Ne confruntăm cu o insuficientă schemă de
încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului didactic auxiliar și
nedidactic”, subliniază sindicaliștii care deplâng și lipsa de stabilitate
legislativă și de predictibilitate a sistemului.
Sub media UE la finanțare
„Continuă politica de subfinanțare cronică a
sistemului de învățământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici,
puțin peste 3% din P.I.B., în condițiile în care media în Uniunea Europeană
este de aproximativ 4,75%”, se mai arată în documentul FSLI.
Totodată, lipsesc sau sunt total insuficiente
investițiile pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sistemului de
învățământ și de formare profesională. Nu sunt suficiente creșe, grădinițe,
școli gimnaziale, profesionale, săli de sport, licee, ateliere-școală, cabinete
stomatologice sau medicale în școli, iar dacă sunt, ele nu sunt modernizate
astfel încât să poată fi oferite preșcolarilor și elevilor din România
standarde ridicate de infrastructură și un act educațional de calitate,
apreciază sindicaliștii.
Școala românească și-a pierdut atractivitatea
și pentru elevi, cărora nu le sunt utile pe piața muncii competențele dobândite
la absolvire.
Nu în ultimul rând, adaugă sindicaliștii,
puterea de cumpărare a salariaților din învățământ a cunoscut o scădere
accentuată, mai ales în ultimul an, din cauza creșterii galopante a inflației
și a prețurilor la produsele de consum de bază și la utilități. „Există o stare
de incertitudine și de confuzie în rândul angajaților ca urmare a modificărilor
care urmează să fie aduse noii legi privind sistemul de învățământ
preuniversitar, dar și în ceea ce privește legea salarizării”, mai spun
aceștia.
Standarde egale de calitate în toate școlile
În aceste condiții, profesorii solicită
aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toți salariații din
învățământ și acordarea unei indexări care să acopere rata inflației, astfel
încât statutul social și situația materială a salariaților din învățământul
preuniversitar să nu fie afectat grav, o lege nouă a salarizării, astfel încât
retribuțiile profesorilor să corespundă în mod obiectiv complexității,
importanței sociale și responsabilității muncii lor.
Autoritățile, mai spun sindicaliștii, ar trebui
să investească substanțial în educație dacă doresc un învățământ dezvoltat și o
societate care să evolueze. Infrastructura școlară și dotările din unitățile
din învățământ trebuie aduse la un standard care să permită desfășurarea unui
învățământ de calitate pentru toți copiii acestei țări, indiferent de mediul
urban sau rural în care sunt situate unitățile școlare.
Programele școlare au nevoie să fie reformate,
astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu exigențele impuse de
realitățile economiei românești. „Astfel, se asigură integrarea absolvenților
pe piața muncii, iar îmbunătățirea inserției profesionale a elevilor va
conduce, în timp, la creșterea prestigiului cadrelor didactice, a școlii
românești în ansamblul ei”, argumentează reprezentanții FSLI.
În concluzie, este nevoie urgentă de elaborarea
unui pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, care să nu mai fie
supus unui proces de modificare și completare permanentă. „Stabilitatea
legislației specifice va genera predictibilitate în politicile educaționale,
absolut necesară atât pentru beneficiarii educației, dar mai ales pentru
personalul din sistem. Noua lege a învățământului preuniversitar trebuie, în
primul rând, să țină cont de realitățile economice și sociale din România, dar
și de țintele strategice ce se urmăresc a fi atinse prin adoptare”, conchide
documentul.
Potrivit reprezentanților FSLI,
rezoluția va fi trimisă autorităților – Ministerul Educației, Guvernului,
Parlamentului României și partidelor politice parlamentare.