Contor de energie FOTO Pixabay
În ultimele zile, premierul interimar, Ilie Bolojan, a făcut apel în mai multe rânduri la populația generală, dar mai ales la marile companii consumatoare de energie să reducă voluntar cât mai mult din cantitatea de energie pe care o consumă între ora 18:00 și 23:00, pentru a scădea presiunea pe sistemul energetic național.
Efectele unei astfel de acțiuni sunt foarte diferite în cazul utilizatorilor casnici față de marile companii, a explicat pentru Ziare.com Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. În ceea ce privește consumatorii generali, măsura îi poate ajuta să aibă facturi mai mici.
”Prețul energiei electrice la ora 12:00 este de 500 lei MW, iar la ora 20:00 este de 2.200 lei MW. Asta înseamnă că în momentul în care consum la ora 12:00 am un preț de aproape 5 ori mai mic decât dacă consum la ora 20:00, ceea ce sigur că este un avantaj pentru consumator. De asemenea, este și un avantaj pentru companiile care vând energie, pentru că firma, dacă, de exemplu, toată lumea consumă la ora 20:00, trebuie să cumpere energia cu 2.200 de lei și are un adaos mic. Interesul este să vândă la ora 12:00, unde va avea un adaos comercial mai mare. Așa, toată lumea este fericită. Dacă facem acest lucru, cu siguranță vor scădea costurile. Dacă toți am face acest lucru, am avea niște prețuri mai mici și chiar dacă am face doar o parte dintre noi acest lucru, tot ar scădea prețul”, explică Dumitru Chisăliță.
De asemenea, acesta mai spune că dacă mutăm curba de consum spre noapte (n.r. după ora 23.00) sau spre timpul zilei, sistemul ar putea gestiona mult mai bine cererea sau cel puțin așa ar trebui.
”Dacă scade presiunea pe sistemul energetic românesc înseamnă că pot să-mi creez niște rezerve pentru următoarele 3 săptămâni și o să trec mai ușor peste această perioadă. Asta este partea de teorie, dar și de practică în țări care înțeleg acest mecanism, cum este în Statele Unite ale Americii, dar și în alte țări din Europa. În România, probabilitatea ca lucrurile să se întâmple așa este foarte redusă”, spune specialistul în energie.
Primul impediment în implementarea reală a unui astfel de mecanism în România este legat de educație și de asocierile istorice pe care anumite categorii de români le pot face atunci când aud de economisire și raționalizare a energiei electrice, chiar dacă se vorbește de un act voluntar.
”Există o oarecare atitudine pe care o avem noi din istoria anilor 90, cu acele opriri ale energiei electrice, care pe mulți dintre noi ne afectează. Ne aducem aminte cum stăteam cu lampa de petrol să ne facem lecțiile, să citim, și atunci există această reîntoarce la furia din acei ani. Pe de altă parte, este un disconfort și pentru oamenii care s-au născut după anii 90 și care nu au trăit așa ceva, care nu înțeleg că se poate întâmpla așa ceva și trebuie să găsească modalități să trăiască cu o astfel de situație. Astfel, chiar dacă această metodă de economisire voluntară este o metodă comercială și științifică aplicată în multe țări din Europa, nu cred că va prinde în România. Nu cred că vor fi foarte multe companii care vor face treaba asta”, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă.
Impedimentul financiar. Primele 80 de companii consumatoare de energie din România ar avea cumulat costuri între 0,8 și 2,9 milioane de euro pe oră dacă ar reduce consumul de energie seara
Pe lângă toate aspectele culturale și istorice care țin de acceptarea și punerea în practică a recomandărilor făcute de premierul interimar Ilie Bolojan, Dumitru Chisăliță spune că factorul financiar este cel care va conta cel mai mult în decizia marilor companii de a reduce consumul de energie la orele de vârf.
”Din calculele noastre, ținând seama de cele 80 de companii care intră pe lista Transelectrica și care ar putea fi oprite în situații de criză, dacă ele și-ar opri voluntar activitatea, lucrurile s-ar schimbat radical. Asta înseamnă că toate costurile legate de ceea ce înseamnă această oprire voluntară, să plătească niște oameni care nu produc, să aibă niște penalități față de clienți, să aibă niște întârzieri de realizare, vor trebui acoperite de companii. Noi le-am estimat undeva între 0,8 și 2,9 milioane de euro pe oră. Trebuie să ne gândim ce ar însemna să ai 100 de ore de oprire pentru aceste companii”, mai explică acesta.
În acest caz, expertul în energie spune că statul încearcă să găsească soluții la criza energetică tocmai din partea celor pe care i-a împovărat de la începutul anului și până acum cu unele dintre cele mai mari prețuri la energia electrică din toată Europa.
Cum ar fi putut negocia statul cu marile companii consumatoare de energie
Lucrurile ar fi stat poate diferit dacă economisirea voluntară era ”mai puțin voluntară”, adică dacă statul oferea anumite compensații, mai ales companiilor mari care erau dispuse să economisească considerabil în această perioadă de criză. Mai mult, un astfel de proiect a fost propus chiar anul trecut.
”În 2025 a existat un proiect de act normativ care venea să rezolve această problemă a compensărilor. Acest act normativ a fost inițiat de către ANRE și prevedea aprobarea regulamentului privind serviciul de flexibilitate a consumului. Asta însemna că, în situațiile critice, Transelectrica nu te oprea, ci îți cerea să intri într-o platformă în care erau niște tranzacții. Tu veneai și spuneai că pui la dispoziție 200 de MW pe oră și vedeai ce ofertă primeai pentru asta. Se făcea o licitație și acceptai sau nu acceptai. Era un context în care tu puteai să-ți recuperezi o parte din bani, puteai să-ți recuperezi toți bani, sau chiar să faci profit într-o altfel de situație” explică Dumitru Chisăliță.
Din păcate, această inițiativă a fost uitată în sertarele ANRE, iar autoritățile au acum un instrument în minus pentru gestionarea actualei crize din energie.
Dronă doborâtă în Deltă
