Sebastian Burduja (41 de ani), ministru al Energiei în perioada iunie 2023-iunie 2025 în Guvernul Ciolacu, a oferit în cadrul unui scurt interviu acordat pentru Ziare.com explicațiile pentru care românii se numără printre europenii care plătesc cele mai mari prețuri pentru curent electric și gaz, lună de lună.
În ultimii ani, Comisia Europeană, condusă de către Ursula von der Leyen, a pus accent pe majorări de taxe, aspect menționat și de către fostul ministru PNL, care amintește despre „taxele climatice”. Acesta ar fi doar unul dintre motivele care continuă să genereze o povară foarte mare pe umerii consumatorilor casnici și antreprenorilor.
Burduja, în prezent deputat și președinte PNL București, crede că România va fi tot mai bine pregătită pentru situații de criză asemănătoare celei din vara lui 2026. În opinia fostului oficial din Guvern, capacitatea de stocare a energiei „se va tripla” în România, în 2027. Totodată, el crede că finalizarea marilor centrale și hidrocentrale trebuie prioritizată, pe lângă altele, detaliate în cadrul interviului.
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei din partea PNL, admite: „Pe factura finală, după ce se adaugă taxele și tarifele de pe tot lanțul energetic, prețul din România ajunge peste cel al vecinilor”
Ziare.com (Andi Miron): Cum priviți prețurile la energie în Europa și, mai ales, pe cele din România, raportate la piața europeană?
Sebastian Burduja: Oamenii simt asta în fiecare lună, pe factură. Prețurile la energie sunt mari, în România și în toată Europa. Din această cauză, economia Uniunii Europene pierde competitivitate în fața Statelor Unite și a Asiei.
Mario Draghi a spus-o foarte ferm în raportul său din septembrie 2024: în Europa, energia costă de două-trei ori mai mult decât în Statele Unite sau în China. Diferența vine din costurile mai mari ale materiilor prime și din taxele climatice.
Din prima zi de mandat la Ministerul Energiei am spus că prețuri accesibile se obțin pe două căi: investiții în capacități de producție și de stocare a energiei și investiții în rețelele de transport și distribuție, inclusiv interconexiuni suficiente între statele membre.
În cei doi ani de mandat am pornit investiții de 14 miliarde de euro, cel mai amplu program din energie din ultimii 35 de ani. Proiectele din energie durează, iar rezultatele nu apar de la o zi la alta, nici măcar de la un an la altul. Dar acum încep să se vadă: în România intră în funcțiune, aproape în fiecare săptămână, noi capacități de producție și de stocare.
Când am preluat mandatul, România avea doar 14 MWh stocați în baterii. La final depășisem 400 MWh, iar astăzi avem peste 2.300 MWh. Cel mai probabil, peste un an capacitatea se va tripla, pentru că banii atrași în 2023–2024 și contractele semnate atunci devin acum realitate.
De ce plătim în România mai mult decât ar trebui pentru energia electrică? Din două motive. Unul este regional: interconexiunile dintre vestul Europei și regiunea noastră sunt insuficiente. Celălalt este structural: nu avem destulă energie în orele de consum mare, așa că o importăm din regiune la prețuri ridicate. Problema nu e doar câtă energie producem, ci la ce oră o producem.
Dacă ne uităm la prețurile medii zilnice pe bursă, România este la nivelul Greciei, Bulgariei și Ungariei. Pe factura finală însă, după ce se adaugă taxele și tarifele de pe tot lanțul energetic, prețul din România ajunge peste cel al vecinilor.
Explicația lui Sebastian Burduja pentru criza din vara anului 2026: „România a construit aproape 10.000 MW, dar a scos din funcțiune aproape 8.000 MW de capacități predictibile. Dintre acestea, peste 5.100 MW erau pe gaz și cărbune, adică energie ‘la comandă’”
Ziare.com: Mai precis, cum explicați criza în care a ajuns România în vara anului 2026?
Sebastian Burduja: Ce am trăit în această vară nu ține de un singur sezon sau de mandatul unui ministru. Este rezultatul unor decizii acumulate în decenii.
Cifrele de la 2010 până în martie 2026 spun totul. În 16 ani, România a construit aproape 10.000 MW, dar a scos din funcțiune aproape 8.000 MW de capacități predictibile. Dintre acestea, peste 5.100 MW erau pe gaz și cărbune, adică energie „la comandă”, disponibilă oricând e nevoie de ea. Ca ordin de mărime, am pierdut echivalentul a peste șapte reactoare de dimensiunea celor de la Cernavodă.
În același timp, peste 6.500 MW din capacitățile noi sunt eoliene și fotovoltaice. Practic, am schimbat structura sistemului energetic, dar investițiile noi și închiderile nu au fost sincronizate. Stocarea a început abia în 2024, când am adoptat legea stocării și am alocat bani europeni din PNRR și din Fondul pentru Modernizare. Volumul rămâne însă mic față de cei peste 6.500 MW de regenerabile.
Aici este explicația verii acesteia. Ziua, când avem soare și vânt, avem multă energie și prețuri mici. După apus, producția fotovoltaică dispare în câteva zeci de minute. Dacă în acel moment consumul rămâne ridicat, cum se întâmplă în serile caniculare, sistemul trebuie să găsească în câteva ore mii de MW din hidro, gaze, cărbune, baterii sau import. Când aceste resurse sunt limitate, prețul crește.
Vulnerabilitatea României nu ține de cantitatea totală de energie. Ține de disponibilitatea ei în anumite ore.
Soluțiile propuse de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja
Ziare.com: Mai departe, care sunt soluțiile pentru ca tarifele din România să devină mai accesibile?
Sebastian Burduja: Investiții, investiții, investiții. A fost principiul meu la Ministerul Energiei și rămâne și astăzi. Plătim acum prețul câtorva decenii fără investiții serioase în capacități care produc la comandă.
În primul rând, trebuie să terminăm ce e început: de la centrala pe gaze de la Iernut până la proiectele de la CE Oltenia și hidrocentralele aflate în stadiu avansat de execuție. Și trebuie să construim capacități noi.
În al doilea rând, trebuie să accelerăm investițiile în rețelele de transport și distribuție, ca să poată integra repede noile capacități de producție și stocare, dar și tehnologiile digitale. Din Fondul pentru Modernizare am atras peste 1,7 miliarde de euro pentru rețele, am semnat contractele, iar proiectele sunt în derulare. Trebuie însă păstrat un echilibru: rețelele moderne nu pot fi plătite doar din factura consumatorului, iar aici granturile europene sunt vitale.
În al treilea rând, oamenii trebuie să devină parte din soluție. Când am preluat mandatul, România avea aproape 80.000 de prosumatori. La final ajunseseră aproape 200.000. Astăzi sunt peste 360.000 de familii și firme care își produc singure o parte din energie, iar aproximativ o treime au deja stocare instalată. Direcția trebuie continuată.
Se discută astăzi despre tarife dinamice, despre tariful binom la distribuție sau despre holdinguri puternice formate din companiile de stat din energie. Orice astfel de schimbare trebuie judecată după un singur criteriu: să nu-i lovească pe micii consumatori, pe pensionari și pe familiile cu venituri modeste.
„Noul conflict din Orientul Mijlociu a pus și mai multă presiune pe prețurile din Uniunea Europeană, deci și pe cele din România”
Ziare.com: Care sunt perspectivele prețurilor la energie în România pentru 2027, pentru consumatorii casnici și pentru persoanele juridice?
Sebastian Burduja: Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a schimbat profund piața energiei. Anul acesta, noul conflict din Orientul Mijlociu a pus și mai multă presiune pe prețurile din Uniunea Europeană, deci și pe cele din România. Într-o piață atât de expusă geopoliticii, a promite un preț exact peste un an nu ar fi onest.
Pot spune, însă, un lucru cu certitudine: pe măsură ce investițiile în derulare intră în sistem, presiunea pe prețuri va scădea. Mai multă producție internă și mai multe baterii conectate la rețea înseamnă mai puține importuri scumpe în orele de vârf. Asta înseamnă un preț mediu mai mic decât dacă aceste investiții nu ar exista.
Pentru companii, cheia este predictibilitatea: contracte pe termen lung, direct cu producătorii, care să le permită să-și planifice costurile pe ani, nu pe luni. Pentru familii, prioritatea este ca beneficiile noilor investiții să ajungă pe factură și ca un sprijin țintit să existe pentru consumatorii vulnerabili, cât timp piața rămâne volatilă.
Zilele trecute, prețurile mari plătite de români și situația vulnerabilă din sectorul energeti au fost explicate pentru Ziare.com și de:
– Dumitru Chisăliță – expert în energie, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI);
– Petrișor Peiu – economist, senator AUR.
