Datele oficiale arată că și piața muncii trece prin dezechilibre anul acesta. Numărul locurilor de muncă vacante în România a scăzut în trimestrul I, potrivit INS. Și șomajul a crescut. România a înregistrat o rată a șomajului de 6,1%, în luna martie a acestui an, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea din februarie.
Cel mai ridicat nivel rămâne în continuare ridicat în rândul tinerilor (15-24 de ani), de 28,2%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. În plus, Comisia Europeană a arătat, conform previziunilor economice de primăvară, că rata șomajului va crește moderat în 2026 în România.
După câțiva ani de înăsprire a condițiilor de pe piața muncii, nivelul angajării a început să scadă în 2025 iar tendința va continua în 2026, ceea ce va duce la o creștere moderată a ratei șomajului la aproximativ 6,3% în 2026. În condițiile înghețării salariilor în sistemul public în 2025 și 2026, creșterea compensării nominale a angajaților a scăzut la sub 10%. În condițiile în care inflația este ridicată, costurile unitare cu forța de muncă ar urma să scadă, sprijinind competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creșterii salariilor este proiectat să continue în 2027, consideră Executivul comunitar.
Sorina Faier, specialist în resurse umane, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com cum arată în acest moment piața muncii.
“Piața muncii din România traversează în 2026 una dintre cele mai interesante și contradictorii perioade din ultimii ani. Pe de o parte, salariile continuă să crească, iar companiile se confruntă în continuare cu deficit de personal în anumite domenii. Pe de altă parte, mulți români simt că veniturile nu mai țin pasul cu realitatea economică, iar nesiguranța profesională începe să se simtă tot mai puternic.
Conform datelor INS, salariul mediu brut a depășit în 2026 pragul de 9.000 de lei, iar salariul mediu net a ajuns aproape de 6.000 de lei în anumite luni. Totuși, aceste cifre nu reflectă realitatea tuturor angajaților din România. Diferențele dintre industrii și regiuni rămân uriașe.
Cele mai mari salarii continuă să fie în IT, energie, petrol și gaze și anumite zone industriale specializate, unde veniturile nete pot depăși 12.000–15.000 lei lunar. În schimb, în servicii, asistență socială sau retail, mulți angajați rămân aproape de salariul minim”, a declarat Sorina Faier.
Inflația în România rămâne cea mai mare la nivel european, ceea ce duce la scăderea puterii de cumpărare.
“România continuă să aibă una dintre cele mai mici remunerații orare din Uniunea Europeană, chiar dacă românii lucrează peste media europeană ca număr de ore.
O altă realitate importantă a anului 2026 este legată de percepția asupra salariilor. În mediul online, tot mai mulți oameni discută despre diferența dintre salariul mediu și salariul real pe care îl câștigă majoritatea populației. Salariul median ar oferi o imagine mai apropiată de realitate decât salariul mediu publicat lunar.
În ceea ce privește șomajul, România se află într-o situație aparent paradoxală, există atât deficit de forță de muncă, cât și dificultăți reale de angajare pentru anumite categorii de candidați. Companiile caută specialiști, oameni cu experiență și competențe tehnice, însă în același timp mulți candidați reclamă salarii prea mici, cerințe exagerate și lipsa oportunităților pentru juniori.
În 2026 se vorbește tot mai des despre deficitul de personal calificat, migrarea forței de muncă, transparența salarială, automatizare și AI. Dar aș adăuga și presiunea psihologică pe care instabilitatea economică o pune pe angajați.
Din perspectiva HR, observăm o piață mai prudentă decât în anii anteriori. Companiile recrutează mai atent, procesele durează mai mult, iar candidații sunt mai preocupați de stabilitate decât de schimbări rapide. În același timp, employer branding-ul și cultura organizațională devin factori tot mai importanți în retenția angajaților”, a adăugat specialistul în resurse umane.
Scăderea ofertei de muncă
Numărul locurilor de muncă vacante, existente în România în primul trimestru al acestui an, a fost de 28.300, în scădere cu 4.300 față de perioada similară din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.
În intervalul analizat, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,48%), administrație publică (1,02%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (0,96%), respectiv în intermedieri financiare și asigurări (0,95%). În plus, circa o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5.700 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,55%.
Totodată, sectorul bugetar a însumat aproape 23% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, în administrație publică, respectiv în sănătate și asistență socială s-au regăsit câte 2.700 de locuri vacante, iar în învățământ, o mie de posturi libere.
